2ra-642/17 — încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată

2ra-642/17 — încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Stratan nr.2ra-642/17

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița și L. Popova

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte ședinței, judecătorul: Valentina Clevadî

Judecătorii: Iuliana Oprea, Galina Stratulat

Dumitru Mardari și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de Blajen Raisa, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr. 6 împotriva Raisei Blajen și Culicov Anatolie, intervenient accesoriu

societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” cu privire la

încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, prin care s-a respins apelul

declarat de Blajen Raisa și Culicov Anatolie și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016, prin care acțiunea a fost

admisă

c o n s t a t ă

La 29 ianuarie 2015 întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr. 6 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Blajen și

Culicov Anatolie, intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu

Termoficare nr. 2” cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată întreprinderea municipală de

gestionare a fondului locativ nr. 6 a indicat că în baza contului personal deschis pe

numele Raisei Blajen și Culicov Anatolie, societatea pe acțiuni „Centrala Electrică

cu Termoficare nr. 2” a livrat pârâților energie electrică.

Blajen Raisa și Culicov Anatolie nu au achitat serviciile prestate, iar datoria

acumulată pentru energia termică de la 01 noiembrie 2001 pînă la 01 septembrie

2014 constituie suma de 43 829,54 lei, fapt confirmat prin informația despre

calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale respective.

1

În vederea stingerii datoriei a expediat în adresa lui Culicov Anatolie și Raisei

Blajen facturi lunare și somație, însă aceștia nu au reacționat.

Se află în situație financiară precară creată din cauza rău-platnicilor, dintre

care fac parte și pîrîții.

Cere întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 6 încasarea

în mod solidar de la Blajen Raisa și Culicov Anatolie datoria în mărime de

43 829,54 lei și cheltuielile de judecată (f.d. 5).

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016 s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea municipală de

gestionare a fondului locativ nr. 6.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Culicov Anatolie și Raisei Blajen în

beneficiul întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 6 datoria în

mărime de 43 829,54 lei și taxa de stat în mărime de 1 314,89 lei (f.d. 73; 83-86).

La 23 mai 2016 Blajen Raisa a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016 (f.d. 77-78).

La 23 mai 2016 Culicov Anatolie a depus cerere de alăturare la apelul

declarat de Blajen Raisa împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 25 aprilie 2016 (f.d. 82).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02 noiembrie 2016 a respins apelul

declarat de Blajen Raisa și Culicov Anatolie și a menținut hotărârea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016 (f.d. 110-114).

La 16 decembrie 2016 Blajen Raisa a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea

ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii

ca fiind tardivă (f.d. 117-122).

În motivarea cererii de recurs Blajen Raisa a indicat că prima instanță și

instanța de apel au emis hotărîri ilegale și neîntemeiate, bazate pe interpretarea

eronată a normelor de drept material.

Instanța de apel în hotărîrea emisă nu s-a expus asupra tuturor argumentelor

invocate în cererea de apel.

Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 6 în cererea de

chemare în judecată a invocat că datoriile la serviciile comunale s-au acumulat

începînd cu luna noiembrie 2001 pînă la 01 septembrie 2014, însă din informația

furnizată de Infocom rezultă că la 01 noiembrie 2001 deja erau acumulate datorii în

sumă de 3 386,25 lei, nefiind clară proveniența acestei sume.

Conform art. 272 alin. (1) Codul civil, întreprinderea municipală de

gestionare a fondului locativ nr. 6 nu poate solicita încasarea datoriei formate pînă la

29 ianuarie 2012.

Este eronat argumentul întreprinderii municipale de gestionare a fondului

locativ nr. 6 susținut de instanța de apel că a fost întrerupt cursul prescripției

extinctive prin achitarea în surplus a unor sume bănești pentru lunile curente,

deoarece aceste achitări au avut loc în perioada anterioară începerii curgerii

termenului de 3 ani, aplicabil în speță.

2

În luna ianuarie 2012 a beneficiat de compensații nominative la energia

termică în mărime de 112 lei, acești bani fiind trecuți eronat la capitolul achitat,

deoarece nu i-au aparținut personal.

Prin beneficierea de compensația în mărime de 112 lei nu a efectuat careva

acțiuni de recunoaștere a datoriei.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 05 aprilie 2017 a considerat recursul

admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecând recursul în limitele invocate pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Blajen Raisa este depus în termen,

întemeiat și urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri din următoarele motive.

Curtea de Apel Chișinău la 11 noiembrie 2016 a expediat în adresa părților

copia deciziei din 02 noiembrie 2016 (f.d. 115).

La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei

deciziei instanței de apel de către Blajen Raisa.

Prin urmare, recursul declarat de Blajen Raisa la 16 decembrie 2016 este

depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărîre.

Din actele pricinii rezultă că Blajen Raisa și Culicov Anatolie sunt

proprietarii apartamentului nr. 138 din str. Cuza Vodă nr. 9, mun. Chișinău, cu

suprafața de 54,2 m 2 (f.d. 8).

În luna august 2014 întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ

nr. 6 a expediat Raisei Blajen factura de plată pentru energia termică furnizată în

sumă totală de 43 829,54 lei (f.d. 9).

3

Din informația despre achitarea serviciilor locativ-comunale rezultă că Blajen

Raisa nu a achitat energia termică furnizată de la 01 noiembrie 2001 pînă la 01

septembrie 2014 și a acumulat în această perioadă datorie în mărime de 43 829,54

lei (f.d.10-17).

La 15 decembrie 2014 întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr. 6 s-a adresat Raisei Blajen cu reclamație solicitînd achitarea în termen de

7 zile a datoriilor acumulate pentru energia termică în sumă de 43 829,54 lei (f.d. 6).

La 29 ianuarie 2015 întreprinderea municipală de gestionare a fondului

locativ nr. 6 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Blajen și

Culicov Anatolie, intervenient accesoriu societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu

Termoficare nr. 2”, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de

43 829,54 lei și cheltuielilor de judecată (f.d. 5).

Instanțele de judecătorești au emis hotărîrile sus menționate.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul Civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima

instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material.

Conform art. 572 alin. (2) Codul civil, obligația trebuie executată în modul

corespunzător, cu bună credință, la locul și în momentul stabilit.

Conform pct. 17 și 18 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și

achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la /reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie 2002 cu modificările ulterioare, plățile

pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la proprietarii,

chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/ încăperilor locuibile în

cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor

(bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori,

gestionari sau prestatorii de servicii.

Achitarea plăților se efectuează de către proprietarii, chiriașii și locatarii

caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor

nelocuibile din bloc, de regulă, prin instituțiile bancare și oficiile poștale, dacă în

contractele încheiate nu este prevăzut altceva. În cazul în care plata se achită direct

furnizorilor, prestatorilor de servicii și gestionarilor, casele lor trebuie să fie

înzestrate cu aparate de casă cu memorie fiscală.

Proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale,

apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc

achită plățile pentru serviciile prestate în luna precedentă pînă la data indicată în

factura de plată. La solicitarea consumatorilor, plata pentru serviciile prestate poate

fi achitată în prealabil pe o durată convenită de părți, conform condițiilor propuse de

ele și stipulate în contract.

Articolul 25 alin. (1) Legea serviciilor publice de gospodărire comunală

nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, prevede că, persoanele fizice și juridice care

beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sînt obligate să achite

4

contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut

de contractul încheiat între operator și utilizator.

Blajen Raisa și Culicov Anatolie au beneficiat de servicii de alimentare cu

energie termică, însă nu au achitat contravaloarea acestora conform facturilor

primite pentru perioada de la 01 noiembrie 2001 pînă la 01 septembrie 2014.

Din informația despre achitarea serviciilor comunale rezultă că Blajen Raisa

și Culicov Anatolie pentru perioada de la 01 noiembrie 2001 pînă la 01 septembrie

2014 au acumulat datorie în mărime de 43 829,54 lei.

Conform art. 267 alin. (1) Codul civil, termenul general în interiorul căruia

persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată,

dreptul încălcat este de 3 ani.

Norma de drept citată reglementează în mod expres durata termenului de

prescripție pentru restabilirea unui drept încălcat, în interiorul căruia persoana

interesată poate solicita instanței de judecată satisfacerea pretențiilor sale.

Conform art. 272 alin. (1) Codul civil, termenul de prescripție extinctivă

începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la

data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 6 a depus

prezenta cerere de chemare în judecată la 29 ianuarie 2015 solicitând încasarea de la

Blajen Raisa și Culicov Anatolie suma datoriei pentru întreagă perioadă.

Conform art. 271 Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se

respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor

în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul

în care instanța se pronunță asupra fondului.

În cererea de apel și recurs Blajen Raisa a invocat că conform art. 272 alin.

(1) Codul civil, întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 6 nu

este în drept de a solicita încasarea datoriei formate pînă la 29 ianuarie 2012.

Ținând cont că Blajen Raisa a beneficiat de servicii de alimentare cu energie

termică și nu a onorat obligația de a le achita, Colegiul civil și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

parțial acțiunea și de a încasa de la aceasta datoria pentru energia termică pentru

perioada februarie 2012-august 2014 în sumă de 15 089,2 lei, în rest de a respinge

acțiunea în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă.

Instanța de apel eronat a concluzionat că prima instanță întemeiat a considerat

că acțiunea nu este prescrisă și a admis-o integral.

Or, Blajen Raisa în luna ianuarie 2012 a achitat suma de 112 lei pentru

serviciile prestate.

Prin urmare, din luna februarie 2012 începe a curge termenul de 3 ani de

adresare cu cerere de chemare în judecată.

Curtea Constituțională în hotărârea nr. 17 din 19 iunie 2015 a reiterat că

legiuitorul poate stabili anumite condiții privind exercitarea drepturilor civile

subiective, nerealizarea cărora poate duce la stingerea acestor drepturi. Asemenea

condiții se referă, inclusiv la limitele temporale de apariție, exercitare sau apărare a

5

drepturilor civile, numite în dreptul civil ,,termene”.Acestea sunt perioadele de timp,

în cadrul cărora titularii drepturilor subiective civile sunt împuterniciți să-și

realizeze drepturile, nerealizarea acestora fiind sancționată cu pierderea lor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea societatea cu răspundere

limitată „Grafescolo” c. Moldovei din 22 iulie 2014 a constatat violarea art. 6

notând că rolul termenelor de prescripție este de o importanță majoră atunci cînd

este interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă,

enunță preeminența dreptului ca patrimoniul comun al Statelor contractante. Curtea

a constatat că omisiunea unei instanțe judecătorești naționale de a motiva

neacceptarea unui argument precum că o acțiune a fost tardivă a condus la o

încălcare a acestei prevederi.

În conformitate cu art. 83 alin. (2) Codul de procedură civilă, în acțiunile

patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii,

iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe,

conform Legii taxei de stat.

Conform art. 3 lit. a) Legea taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 cu

modificările ulterioare, tarifele taxei de stat se stabilesc pentru cererile de chemare

în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui

titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod

incontestabil 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de

150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei

și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.

Prin ordinul de plată nr. 696 din 24 decembrie 2014 întreprinderea municipală

de gestionare a fondului locativ nr. 6 a achitat taxa de stat în mărime de 1 314,89 lei

(f.d. 4).

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Conform prevederii legale citate, taxa de stat în mărime de 452,67 lei care

este o sumă proporțională părții admise urmează a fi încasată de la Blajen Raisa în

beneficiul întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 6.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și

instanța de apel au stabilit circumstanțele pricinii, că nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au interpretat eronat normele de

drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

Blajen Raisa, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, iar în rest de a respinge pretențiile

ca fiind prescrise.

6

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Blajen Raisa.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 25 aprilie 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea municipală de gestionare

a fondului locativ nr. 6 împotriva Raisei Blajen și lui Culicov Anatolie, intervenient

accesoriu societatea pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” cu privire

la încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată și se emite o nouă

hotărâre prin care:

Se admite parțial acțiunea întreprinderii municipale de gestionare a fondului

locativ nr. 6.

Se încasează în mod solidar de la Blajen Raisa și Culicov Anatolie în

beneficiul întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 6 datoria

pentru energia termică în mărime de 15 089 (cincisprezece mii optzeci și nouă) lei 2

bani și taxa de stat în mărime de 452,67 (patru sute cincizeci și doi) lei șaizeci și

șapte bani.

În rest se resping pretențiile întreprinderii municipale de gestionare a fondului

locativ nr. 6 cu privire la încasarea în mod solidar din contul Raisei Blajen și

Culicov Anatolie a sumei de 28 740,34 lei ca fiind prescrise.

Decizia este irevocabilă.

Președinte ședinței, judecătorul: Valentina Clevadî

Judecătorii: Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Sveatoslav Moldovan

7