3ra-405/17 — încasarea sumei și penalităților
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei şi penalităţilor
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-405/17 — încasarea sumei și penalităților (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Mămăligă dosarul nr. 3ra-405/17
instanța de apel: N. Budăi, V. Efros și I. Muruianu
Î N C H E I E R E
12 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
Judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva și Sveatoslav Moldovan
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
reprezentantul Rudenco Mihail în interesele Inspectoratului General de Poliție, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Pavalachi Vadim
în interesele lui Eni Vitalie împotriva Inspectoratului General de Poliție cu privire la
încasarea sumei și penalităților, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24
noiembrie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de reprezentantul Tăvăluc
Nicolai în interesele Inspectoratului General de Poliție și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 august 2016, prin care acțiunea a fost
admisă parțial
c o n s t a t ă:
Prin mandatul din 04 decembrie 2015 avocatul Pavalachi Vadim a fost
împuternicit de Eni Vitalie să-i acorde asistență juridică în instanța de judecată cu
dreptul de a semna și depune cererea de chemare în judecată, de a ataca hotărârea
judecătorească (f.d. 7).
La 15 ianuarie 2016 avocatul Pavalachi Vadim a depus în interesele lui Eni
Vitalie cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție cu
privire la încasarea sumei și penalităților.
În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Pavalachi Vadim a
indicat că Eni Vitalie a activat în cadrul organelor afacerilor interne.
Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 159 ef. din 20 martie 2015 Eni
Vitalie s-a demis conform art. 47 alin. (1) lit. c) Legea cu privire la activitatea
Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, cu dreptul de a primi
pensia și indemnizația de concediere.
La concediere lui Eni Vitalie i s-a calculat indemnizația de concediere în
mărime de 14 salarii în sumă de 91 854 lei, însă nu i s-a achitat.
La 01 iunie 2015 Eni Vitalie a primit indemnizația de concediere și a
constatat că i s-a reținut impozitul pe venit în mărime de 16 533 lei, cu ce acesta nu
este de acord.
La 09 decembrie 2015 Eni Vitalie a expediat în adresa Inspectoratului
General de Poliție cererea prealabilă solicitând achitarea penalității pentru neplata
1
indemnizației de concediere în termen în mărime de 6 643 lei, sumei reținute la
concediere cu titlu de impozit în mărime de 16 533 lei și penalității pentru reținerea
impozitului pe venit în mărime de 3 072 lei.
Inspectoratul General de Poliție prin răspunsul nr. 34/2-P-366/15 din 23
decembrie 2015 a comunicat lui Eni Vitalie că recuperarea sumei reținute ca impozit
pe venit nu poate fi admisă din lipsa temeiului legal și că achitarea cu întîrziere s-a
produs din cauza insuficienței mijloacelor financiare.
Cere avocatul Pavalachi Vadim încasarea din contul Inspectoratului General
de Poliție în beneficiul lui Eni Vitalie a sumei reținute la concediere cu titlu de
impozit în mărime de 16 533,72 lei, penalității pentru neachitarea indemnizației de
concediere în termen în mărime de 6 405,05 lei și penalității pentru reținerea
impozitului pe venit în mărime de 4 959 lei (f.d. 4-6).
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 august 2016 s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Eni Vitalie.
S-a încasat din contul Inspectoratului General de Poliție în beneficiul lui Eni
Vitalie suma reținută la concediere cu titlu de impozit în mărime de 16 533,72 lei.
S-au respins în rest ca neîntemeiate pretențiile privind încasarea penalităților
(f.d. 42, 45-54).
Prin procura din 12 ianuarie 2016 Tăvăluc Nicolai a fost împuternicit de
Inspectoratul General de Poliție să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu
dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d. 30).
La 01 septembrie 2016 reprezentantul Tăvăluc Nicolai a declarat în interesele
Inspectoratului General de Poliție apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 11 august 2016 (f.d. 49).
Prin procura din 04 aprilie 2016 Rudenco Mihail a fost împuternicit de
Inspectoratul General de Poliție să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu
dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d. 69).
La 23 noiembrie 2016 reprezentantul Rudenco Mihail a declarat în interesele
Inspectoratului General de Poliție apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 11 august 2016 (f.d. 64-68).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 24 noiembrie 2016 a respins apelul
declarat de reprezentantul Tăvăluc Nicolai în interesele Inspectoratului General de
Poliție și a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 august
2016 (f.d. 78-88).
În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că Inspectoratul
General de Poliție a aplicat ilegal art. 20 lit. g) Codul fiscal în redacția Legii pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 71 din 12 aprilie 2015, în
vigoare la data achitării indemnizației și a reținut impozitul, deoarece indemnizația
unică de concediere urma a fi achită lui Eni Vitalie la data concedierii acestuia, 20
martie 2015, perioadă în care indemnizațiile unice de concediere erau atribuite la
sursele de venit neimpozabile.
Raportul juridic dintre părți a fost consumat la ziua semnării ordinului de
concediere și la acest moment cadrul legal excepta de la impozitare indemnizația de
concediere cuvenită lui Eni Vialie.
2
Prin procura din 03 ianuarie 2017 Rudenco Mihail a fost împuternicit de
Inspectoratul General de Poliție să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu
dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d. 100).
La 16 februarie 2017 reprezentantul Rudenco Mihail a declarat în interesele
Inspectoratului General de Poliție recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 24 noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărîri
judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs reprezentantul Rudenco Mihail a indicat că
hotărîrile judecătorești sunt ilegale, neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a
normelor de drept material.
Odată ce prima instanță și instanța de apel au constatat lipsa vinovăției
Inspectoratului General de Poliție conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, acestea
urmau să respingă integral acțiunea.
Direcția generală economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne a
înaintat demers Ministerului Finanțelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu
rugămintea de a explica dacă indemnizațiile achitate ulterior datei de 01 mai 2015,
pentru perioadele precedente cad sub incidența noilor rigori, adică se reține
impozitul pe venit.
Ministerul Finanțelor prin răspunsul nr. 26-08/1-1-13-4998/4293 din 14 mai
2015 și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin răspunsul nr. 26/08-1-1-08-
5036/4364 din 18 mai 2015 au comunicat că potrivit modificărilor operate la Codul
fiscal, începînd cu 01 mai 2015 au fost abrogate prevederile art. 20 lit. g) Codul
fiscal și după această dată indemnizația de concediere cade sub incidența art. 18 lit.
o) Codul fiscal, adică reprezintă sursă de venit impozabilă ce urmează să fie inclusă
în venitul brut al contribuabilului.
Prima instanță și instanța de apel au ignorat faptul că instituțiile vizate au
comunicat că din suma indemnizației de concediere care se va plăti după 01 mai
2015, entitatea este obligată să impoziteze acest venit în modul general stabilit.
Impozitul pe venit reținut din suma indemnizației unice de concediere a lui
Eni Vitalie a fost transferată în aceeași zi în bugetul mun. Chișinău.
Beneficiarul final al sumelor impozitate este bugetul municipal, dar nu
Inspectoratul General de Poliție care a acționat în strictă conformitate cu legislația în
vigoare.
Instanțele de judecată prin hotărîrile emise au încălcat Inspectoratului General
de Poliție dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.
(2).
3
Verificând argumentele invocate de reprezentantul Rudenco Mihail în
interesele Inspectoratului General de Poliție în cererea de recurs pe baza
materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 24
noiembrie 2016 la 12 decembrie 2016 (f.d. 89).
La cererea de recurs reprezentantul Rudenco Mihail a anexat copia scrisorii de
expediere a copiei deciziei din 24 noiembrie 2016, prin care confirmă că
Inspectoratul General de Poliție a primit-o la 26 decembrie 2016 (f.d. 102).
Prin urmare, recursul declarat de reprezentantul Rudenco Mihail în interesele
Inspectoratului General de Poliție la 16 februarie 2017 este depus în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
Reprezentantul Rudenco Mihail în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în
detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții
legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o
instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și
instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri
legale, iar argumentele invocate de reprezentantul Rudenco Mihail în interesele
Inspectoratului General de Poliție în cererea de recurs poartă caracter declarativ și
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
4
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de reprezentantul Rudenco Mihail în interesele
Inspectoratului General de Poliție se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva
Sveatoslav Moldovan
5