2ra-710/17 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-710/17 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: C. Prisacari dosarul nr. 2ra-710/17 instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu ÎNCHEIERE 12 aprilie 2017 mun.
Chișinău Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și Ana Teaburel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Țurcanu împotriva Anei Teaburel cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie depus în interesele lui Iurie Țurcanu, casată hotărârea Judecătoriei Edineț din 22 octombrie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și încasat de la Ana Teaburel în beneficiul lui Iurie Țurcanu prejudiciul moral în sumă de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate constată: La 13 iunie 2016, Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Teaburel cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 04 octombrie 2015, se afla în or. Edineț la volanul automobilului și aștepta, cu nepoțica care era pe bancheta din spate, soția sa. La un moment dat Ana Teaburel, prin geamul automobilului, care era deschis, a chemat-o pe fiica sa, dar deoarece aceasta nu reacționa, a inițiat un conflict cu dânsul, lovindu-l în regiunea capului și numindu-l cu cuvinte josnice și necenzurate. Menționează că insultele și acțiunile violente l-au afectat, l-au dezonorat ca persoană, fiindu-i lezată onoarea și demnitatea, iar expresiile vulgare i-au creat o stare de nervozitate și suferințe psihice. Explică că la 20 noiembrie 2015, de către Inspectoratul de Poliție Edineț în privința Anei Teaburel a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție, în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, ca urmare ultimei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 50 unități convenționale.
1 Susține că prin traumele aduse lui i-a fost afectată starea psihologică. Astfel, consideră că Ana Teaburel, ca persoană vinovată de dezechilibrul fizic și psihic cauzat, urmează să-i compenseze prejudiciului moral. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) Cod civil, art. 166, 167 CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Ana Teaburel în beneficiul lui a sumei de 50000 lei ca echivalent bănesc pentru repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2500 lei. La 04 iulie 2016, Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor prin care solicită încasarea de la Ana Teaburel în beneficiul lui a sumei de 100000 lei, care în viziunea acestuia ar constitui o dreaptă despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2500 lei.
Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță la 14 iulie 2016, Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu a înaintat cerere de modificare a pretențiilor. În motivarea acțiunii a indicat că în urma acțiunilor violente admise de Ana Teaburel dânsul a avut de suferit psihic și fizic. Afirmă că suferințele fizice sau început chiar din acel moment când a fost lovit de mai multe ori. Astfel, este nevoit să se adreseze periodic la medic neurolog și medic de familie. Relatează că are permanent dureri de cap, tensiune înaltă și slăbiciuni fizice, iar după loviturile primite vede rău, pentru că anterior a suferit intervenție chirurgicală la ochi. La fel, are dureri de inimă, iar pe fon de stres până în prezent are dereglări gastrointestinale.
Menționează că în legătură cu toate acestea circumstanțe este nevoit să cheltuie bani pentru tratament, deplasări la policlinică, poliție, instanțele de judecată și să achite serviciile de asistență juridică. Mai susține că are nevoie de un tratament special neuro - psihiatric, precum și de un tratament pentru ochi care poate fi efectuat într-o clinică specializată în Republica Ucraina. Reieșind din toate acestea solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Ana Teaburel în beneficiul lui a prejudiciului material în sumă de 14558,81 lei și prejudiciului moral în sumă de 180000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 22 octombrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu depus în interesele lui Iurie Țurcanu, casată hotărârea Judecătoriei Edineț din 22 octombrie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și încasat de la Ana Teaburel în beneficiul lui Iurie Țurcanu prejudiciul moral în sumă de 3000 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2500 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate. La 15 februarie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
2 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe considerându-le ca ilegale și neîntemeiate. Indică că prima instanță și instanța de apel incorect au apreciat circumstanțele de fapt și de drept. Consideră ca incorectă aprecierea cuantumului despăgubirilor morale stabilite de instanța de fond, deoarece mărimea sumei stabilite reprezintă mai mult defăimare decât despăgubire „echitabilă”. La fel, susține că instanța de apel a ignorat principiile conform cărora unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă un efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Consideră că instanța de apel la determinarea cuantumului prejudiciului moral, eronat a apreciat normele de drept material, deoarece repararea prejudiciului se efectuează exclusiv în condițiile hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09 octombrie 2006. Totodată, consideră că a fost incorect apreciat cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite de instanța de apel, pentru că el a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6500 lei, iar mărimea sumei fixate de instanța de apel reprezintă mai mult defăimare decât recuperarea cheltuielilor. Explică că necesitatea și rezonabilitatea acestor cheltuieli se determină prin faptul acțiunilor întreprinse de avocat, întocmirea și prezentarea în instanță a actelor procedurale necesare, urmărirea mersului procesului și realizarea căilor de atac și nu doar participarea în cadrul ședinței de judecată.
La 28 martie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Ana Teaburel a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o ilegală și neîntemeiată. În opinia recurentei instanța de apel eronat a constatat existența unui prejudiciu moral, or faptele de maltratare invocate de Iurie Țurcanu nu au avut loc, acestea fiind inventate de ultimul, probele prezentate instanței fiind falsificate. Explică că traumele indicate de Iurie Țurcanu nu au legătură cu incidentul care a avut loc la 04 octombrie 2015, fiind anterioare incidentului invocat de acesta, și nu constituie temei pentru încasarea a unui careva prejudiciu material și moral.
Susține că Iurie Țurcanu nu a prezentat nicio probă care ar demonstra că acțiunile întreprinse de dânsa au atentat la drepturile personale nepatrimoniale cauzându-i în acest sens un careva prejudiciu moral. Totodată, consideră recurenta că instanța de apel eronat a dispus și încasarea cheltuielilor de judecată, or acestea nu au fost probate. La 29 martie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Ana Teaburel a depus referință, prin care a solicitat de a respinge recursul declarat de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu ca fiind neîntemeiat. La 10 aprilie 2017, Iurie Țurcanu a depus referința, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Ana Teaburel ca inadmisibil.
3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 25 ianuarie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 144), care a fost recepționată de recurenți la 27 ianuarie 2017, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f. d. 145, 146). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și Ana Teaburel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și Ana Teaburel, asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și Ana Teaburel ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursurile declarate de Iurie Țurcanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și Ana Teaburel se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.