2ra-572/17 — recunoaștere ca proprietar de bună credință asupra automobilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaştere ca proprietar de bună credinţă asupra automobilului
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-572/17 — recunoaștere ca proprietar de bună credință asupra automobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: A. Miron
Instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
2ra–572/17
Î N C H E I E R E
12 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorului – Svetlana Filincova
Judecători – Iurie Bejenaru, Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gutium
Iurie și Gutium Lucian,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gutium Iurie și
Gutium Lucian către ÎS CRIS „Registru” și Jaliuc Alexandru privind recunoașterea
ca proprietar de bună-credință al autoturismului, obligarea eliberării certificatului
de înmatriculare a autoturismului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, prin care a
fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Gutium Iurie și Gutium Lucian și
menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 12.12.2013, Gutium Iurie și Gutium Lucian s-au adresat cu cerere
de chemare în judecată către ÎS CRIS „Registru” și Jaliuc Alexandru, solicitând
recunoașterea ca proprietar de bună-credință al autoturismului model Volkswagen
Golf, anul fabricării 2004, caroserie WYWZZZ1KZ5P06994; obligarea BEET
Ialoveni să elibereze certificatul de înmatriculare mecanolizibil (cartela plastică) a
autoturismului.
În motivarea acțiunii au invocat că, la data de 10.05.2010, Gutium Iurie a
procurat de la Jaliuc Alexandr autoturismul model Volkswagen Golf, fabricat în
2004, caroserie WVWZZZ1KZ5P06994, număr de înmatriculare K AG 174, fiind
întocmită notarial procura nr. 1781 din 10.05.2010 și recipisa eliberată la
08.10.2013 de către Jaliuc Alexandr, prin care se confirmă transmiterea sumei de
7500 de euro.
La data de 07.05.2013, automobilul menționat a fost înmatriculat pe numele
lui Gutium Lucian, fiindu-i eliberat și certificatul de înmatriculare, cu atribuirea
autoturismului a numărului de înmatriculare nou - IL BH 399.
În anul 2010, BEET Ialoveni a eliberat mandat pe numele lui Gutium Iurie, cu
care a circulat atât în țară, cât și peste hotarele ei.
Ulterior, după ce, Gutium Lucian, a primit certificatul temporar de
înmatriculare al automobilului, de către BEET Ialoveni a fost informat precum că
1
automobilul Volkswagen Golf, anul fabricării 2004, caroserie
nr.WVWZZZlKZ5P06994, este în căutare și i s-a refuzat eliberarea certificatului
de înmatriculare mecanolizibil (cartela plastică).
În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a mai menționat că,
pe parcursul anilor de exploatare a autoturismului nominalizat, a achitat conform
legislației în vigoare taxele necesare pentru verificarea tehnică a vehiculului, polița
de asigurare, impozitele.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 07 octombrie 2015,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, a fost respins ca
neîntemeiat apelul declarat de Gutium Iurie și Gutium Lucian și menținută
hotărârea primei instanțe.
La 13 ianuarie 2017, Gutium Iurie și Gutium Lucian, au declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, prin care au
solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de
fond, cu restituirea pricinii la rejudecare.
În motivarea recursului, au indicat că instanța de apel nu a constatat și
elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar
concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.
La 09 martie 2017, ÎS CRIS „Registru” a depus referință la cererea de recurs
prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 23 noiembrie 2017.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de Gutium Iurie și Gutium Lucian, neîntemeiat și care urmează a fi declarat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține
că, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului
este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea
recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în
2
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de
instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului,
având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea
unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare
a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs a recurenților Gutium Iurie și Gutium Lucian.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gutium Iurie și Gutium
Lucian.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul -
Svetlana Filincova,
Judecători –
Iurie Bejenaru,
Galina Stratulat
3