2rc-310/17 — încasarea datoriei

prima instanță: N. Arabadji dosarul nr. 2rc-310/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, I. Secrieru

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către lichidatorul Întreprinderii Mixte

„Fivilis” Societate cu Răspunderea Limitată, Magnet Victor

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale

„Cramax Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii Mixte

„Fivilis” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei,

penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată și acțiunea

reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Fivilis” Societatea cu

Răspundere Limitată împotriva Societății Comerciale „Cramax Grup” Societate

cu Răspundere Limitată și Societății cu Răspundere Limitată „Smirtrans” în

proces de insolvabilitate cu privire la declararea nulității contractului

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, prin

care a fost respinsă cererea Întreprinderii Mixte „Fivilis” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Întreprinderea Mixtă „Fivilis” Societate cu

Răspundere Limitată,

c o n s t a t ă:

La 06 decembrie 2013, Societatea Comercială „Cramax Grup” Societate

cu Răspundere Limitată (SC „Cramax Grup” SRL) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Fivilis” Societate cu Răspundere

Limitată (ÎM „Fivilis” SRL) cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

1

La 09 decembrie 2014 ÎM „Fivilis” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SC „Cramax Grup” SRL și Societății cu Răspundere Limitată

„Smirtrans” (SRL „Smirtrans”) în proces de insolvabilitate cu privire la

declararea nulității contractului nr 0103/12 din 01 martie 2012.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani municipiul Chișinău din 12 septembrie

2016, acțiunea inițială a fost admisă, iar cererea reconvențională a fost respinsă.

La 10 octombrie 2016, ÎM „Fivilis” SRL a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii inițiale

și cu admiterea cererii reconvenționale, totodată solicitînd scutirea de la plata

taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, a fost

respinsă cererea ÎM „Fivilis” SRL cu privire la scutire de la plata taxei de stat, nu

s-a dat curs cererii de apel depuse de ÎM „Fivilis” SRL și s-a comunicat

apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate

cu exigențele legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 37 575 lei,

acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din data recepționării încheierii.

Totodată, a fost explicat apelantului ÎM „Fivilis” SRL că în caz dacă nu v-

a lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu v-a fi considerată depusă și

împreună cu actele anexate va fi restituită.

La 03 martie 2017, lichidatorul ÎM „Fivilis” SRL, Magnet Victor a

declarat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva încheierii instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii Curții de Apel

Chișinău din 16 februarie 2017 și remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel

deoarece aceasta este neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi casată în partea ce

ține de obligarea apelantului ÎM „Fivilis” SRL de a achitat taxa de stat. Or,

cerința cu privire la scutire de la plata taxei de stat urma a fi admisă cu acceptarea

apelului spre examinare.

Susține că cererea cu privire la scutire de la plata taxei de stat pentru

judecarea apelului a fost întemeiată pe prevederile art. 85 alin. (4) CPC și pe

faptul că SRL ÎM „Fivilis” SRL - în proces de insolvabilitate este într-o situație

financiară dificilă.

Astfel, invocă că ÎM „Fivilis” SRL este în imposibilitatea de a achita taxa

de stat în mărime de 37 575 lei, deoarece prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău

nr. 2-962/16 din 02 decembrie 2016, a fost constatată incapacitatea sa de plată.

Or, neeliberarea de la plata taxei de stat ar duce la îngrădirea accesului la

un tribunal, fapt ce în consecință este o încălcare a art. 6§1 din Convenție.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel din 16 februarie 2017,

prin intermediul oficiului poștal la 03 martie 2017, în termen.

2

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Verificând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este depus în termen, întemeiat și urmează a fi admis cu

casarea parțială a încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 și

trimiterea pricinii la rejudecare din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre

rejudecare.

Din conținutul recursului declarat rezultă că recurentul invocă dezacordul

cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 doar în partea ce ține

de obligarea apelantului la achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel.

La caz, se constată că 03 martie 2017 ÎM „Fivilis” SRL a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Râșcani municipiul Chișinău din

12 septembrie 2016, concomitent solicitând și scutirea de la plata taxei de stat

pentru depunerea cererii de apel. În susținerea cererii cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat, apelantul ÎM „Fivilis” SRL, a invocat că este în imposibilitate

de a achita taxa de stat, din motive obiective, întrucât societatea nu dispune de

activități economice deja din 2013, iar pe conturile bancare ale întreprinderii au

fost aplicate interdicții.

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie

2017 a fost respinsă cererea ÎM „Fivilis” SRL cu privire la scutirea de la plata

taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de ÎM „Fivilis” SRL și s-a

comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în

conformitate cu exigențele legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

37 575 lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din data recepționării

încheierii.

Totodată, a fost explicat apelantului ÎM „Fivilis” SRL că în caz dacă nu v-

a lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu v-a fi considerată depusă și

împreună cu actele anexate va fi restituită.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile

pe dispozițiile art. 368 alin. (1) CPC care statuează expres că dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și art. 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea

curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de

chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului

principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a

ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

3

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de

apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de

pe actele judecătorești.

Art. 86 alin. (2) CPC, prevede că, persoanele juridice declarate în stare de

insolvabilitate, la introducerea în instanța de judecată a acțiunilor de urmărire a

creanțelor debitoare, de anulare a actelor juridice fictive sau frauduloase, a

garanțiilor acordate, a tranzacțiilor încheiate și a actelor de transfer de proprietate,

precum și la atacarea hotărîrilor judecătorești adoptate pe marginea acestor litigii,

plătesc taxa de stat după examinarea cauzei, dar nu mai tîrziu de 6 luni din data

adoptării de către instanța de judecată a hotărîrii.

Deci, ÎM „Fivilis” SRL în proces de insolvabilitate beneficiază de

înlesnirile menționate, deoarece apare în fața instanței ca reclamant, iar pretențiile

înaintate corespund dispozițiilor prevăzute expres în norma procesuală.

Prin urmare, starea de insolvabilite îi acordă ÎM „Fivilis” SRL dreptul de a

plăti taxa de stat după examinarea apelului, deoarece, după cum s-a menționat,

art. 86 alin. (2) din CPC prevede plata taxei de stat după examinarea cauzei, în

cazul introducerii în instanța de judecată a acestor categorii de acțiuni.

În acest context Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel prin încheierea din 16

februarie 2017 neîntemeiat a acordat termen apelantului ÎM „Fivilis” SRL pentru

achitarea taxei de stat în mărime de 37 575 lei, întrucât această categorie de

acțiuni nu se impune cu taxă de stat.

Astfel, instanța de recurs conchide că cererea de apel înaintată de ÎM

„Fivilis” SRL „de iure” nu se impune cu taxă de stat, or, în speță impunerea

cererii de apel cu taxă de stat, poate avea incidență directă asupra îngrădirii

accesului liber al persoanei la o justiție echitabilă.

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție

consfințit de jurisprudența CEDO, în cadrul soluționării cererilor privind

acordarea facilităților la plata taxei de stat, instanțele judecătorești urmează să

examineze minuțios fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului

persoanei la „un tribunal” conducându-se la soluționarea acestor cereri atât de

normele dreptului național, cât și de prevederile Convenției și jurisprudenței

CEDO.

În consecință, instanța de recurs notează, că dreptul de acces la un tribunal

constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în

Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu

iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către

persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție

(CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

4

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii

recurate, or menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a

dreptului ÎM „Fivilis” SRL de a dispune de drepturile sale procedurale în

condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și îngrădirea accesului la

justiție.

Pentru considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa încheierea instanței de apel în partea obligării ÎM „Fivilis” SRL

să achite taxa de stat și de a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel de

la faza soluționării chestiunii de punere pe rol a cererii de apel.

În rest încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 nu se

contestă și instanța de recurs consideră inoportun de a se pronunța.

În conformitate cu 427 lit. b), art. 269-270 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către lichidatorul Întreprinderii Mixte

„Fivilis” Societate cu Răspunderea Limitată, Magnet Victor.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, în

partea obligării Întreprinderii Mixte „Fivilis” Societate cu Răspundere Limitată să

achite taxa de stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății

Comerciale „Cramax Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Întreprinderii Mixte „Fivilis” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

și acțiunea reconvențională înaintată de Întreprinderea Mixtă „Fivilis” Societate

cu Răspundere Limitată împotriva Societății Comerciale „Cramax Grup”

Societate cu Răspundere Limitată și Societății cu Răspundere Limitată

„Smirtrans” în proces de insolvabilitate cu privire la declararea nulității

contractului, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în

același complet de judecători de la faza soluționării chestiunii de punere pe rol a

cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5