2ds-13/17 — încasarea dobânzii de întârziere, a penalitătii, a ratei inflatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea dobânzii de întârziere, a penalitătii, a ratei inflatiei
- Temei legal
- hotărârea suplimentară
2ds-13/17 — încasarea dobânzii de întârziere, a penalitătii, a ratei inflatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: S. Papuha dosarul nr. 2ds-13/17
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
05 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Valentina Clevadî, Oleg Sternioală
Dumitru Mardari, Mariana Pitic
examinând cererea depusă de către reprezentantul Întreprinderii mixte „MTC
Solutions” societate cu răspundere limitată, avocatul Anatolie Bacalâm cu privire la
emiterea unei decizii suplimentare,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „MTC
Solutions” societate cu răspundere limitată împotriva Ministerului Finanțelor,
intervenient accesoriu Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu privire la
încasarea dobânzii de întârziere, a penalității, a ratei inflației și a cheltuielilor de
judecată,
c o n s t a t ă:
La data de 26 februarie 2015, ÎM „MTC Solutions” SRL a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova cu privire la încasarea dobânzii de
întârziere, a penalității, a ratei inflației și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 26 decembrie 2008,
între ÎM „MTC Solutions” SRL și Ministerul Administrației Publice Locale a fost
încheiat contractul de achiziționare a mărfurilor (serviciilor) nr. 95/10.
Menționează că, conform pct. 1.1 al contractului enunțat, ÎM „MTC
Solutions” SRL și-a asumat obligația de a vinde serviciul prevăzut în specificația din
anexa nr. l la contract (elaborarea și implementarea sistemului informațional
automatizat de administrare teritorială), iar Ministerul Administrației Publice Locale
și-a asumat obligația să recepționeze și să achite marfa (serviciul), iar conform pct.
3.2 al contractului enunțat, părțile au stabilit că, suma totală a contractului constituie
5 500 000 lei.
Susține că, și-a executat integral obligațiile sale, ce rezultă din contractul
enunțat, fapt confirmat prin factura de expediție seria EO nr. 245026 din 31 martie
2009 și actul de confirmare a serviciilor prestate din 31 martie 2009.
1
Afirmă că, Ministerul Administrației Publice Locale și-a executat parțial
obligațiile contractuale asumate, achitând reclamantei doar suma de 983 080 lei.
Relevă că, datoria contractuală restantă a Ministerului Administrației Publice
Locale constituie suma de 4 516 920 lei.
Mai relevă că, la data de 01 aprilie 2011, ÎM „MTC Solutions” SRL a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la
încasarea datoriei, iar prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai
2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2013, a fost
admisă acțiunea, însă ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 aprilie
2014 a fost admis recursul declarat de către Ministerul Finanțelor, a fost casată
decizia instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel,
în alt complet de judecată.
Invocă că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014 a fost respins
apelul declarat de către Ministerul Finanțelor și menținută hotărârea primei instanțe.
Menționează că, la data de 23 septembrie 2014, Ministerul Finanțelor a
contestat cu recurs decizia instanței de apel, însă prin încheierea Curții Supreme de
Justiție din 19 noiembrie 2014 recursul a fost considerat inadmisibil.
Susține că, pârâtul Ministerul Finanțelor a tergiversat prin diferite metode
executarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2013, prin care
a fost obligat să achite datoria existentă din 31 mai 2009.
Relevă că, hotărârea judecătorească a fost executată de către Ministerul
Finanțelor la data de 05 ianuarie 2015, adică a fost stinsă cu întârziere.
Cere încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a
dobânzii de întârziere în sumă de 3 819 396,15 lei, a penalității în sumă de 275 000
lei, a ratei inflației în sumă de 1 517 685,12 lei, a cheltuielilor de asistență juridică
și a taxei de stat.
Pe parcursul judecării cauzei ÎM „MTC Solutions” SRL și-a concretizat
pretențiile, solicitând încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Finanțelor a dobânzii de întârziere în sumă de 3 819 396,15 lei, a penalității în sumă
de 275 000 lei, a ratei inflației în sumă de 1 517 685,12 lei, a cheltuielilor de asistență
juridică în sumă de 150000 lei și a taxei de stat în sumă de 50000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 iunie 2015 acțiunea
a fost admisă parțial și au fost încasate de la bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Finanțelor în beneficiul ÎM „MTC Solutions” SRL dobânda de
întârziere în sumă de 3 819 396,15 lei, penalitatea în sumă de 200 000 lei, taxa de
stat în sumă de 50000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 50 000 lei,
iar în total suma de 4 119 396,15 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 au fost respinse
apelurile declarate de către Cancelaria de Stat a RM și Ministerul Finanțelor și a fost
menținută hotărârea primei instanțe.
2
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 a fost admis
recursul declarat de către Ministerul Finanțelor și au fost modificate decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării dobânzii de întârziere și a
cheltuielilor de asistență juridică prin micșorarea sumelor încasate de la bugetul de
stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul ÎM „MTC Solutions” SRL
cu titlu de dobândă de întârziere de la 3 819 396,15 lei până la 1 379 888,10 lei și cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică de la 50 000 lei până la 25 000 lei. În rest
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost menținute.
La data de 09 februarie 2017, reprezentantul ÎM „MTC Solutions” SRL,
avocatul Anatolie Bacalâm a depus cerere cu privire la emiterea unei decizii
suplimentare, solicitând încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Finanțelor în beneficiul ÎM „MTC Solutions” SRL a sumei de 293723 lei, cu titlu de
dobândă de întârziere pentru perioada 01 iulie 2014-05 ianuarie 2015.
În motivarea cererii a invocat că, instanța de recurs, prin decizia din 12
octombrie 2016, a statuat precum că, conform art. 24 din Codul de executare,
dobânda de întârziere pentru perioada 01 iulie 2014-05 ianuarie 2015 urmează a fi
calculată de către executorul judecătoresc la cererea creditorului.
Menționează că, prevederile art. 24 din Codul de executare sunt aplicabile
numai în cadrul procedurii de executare silită.
Susține că, la data de 27 noiembrie 2014, a acționat în strictă conformitate cu
prevederile art. 361 din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar și a
înaintat titlu executoriu spre executare direct executorului de buget, adică
Ministerului Finanțelor.
Afirmă că, la data de 05 ianuarie 2015, Ministerul Finanțelor a început
executarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2013 și la data
de 16 aprilie 2015, a executat-o integral, astfel, nu a avut temei pentru a iniția
executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc, conform Legii enunțate.
Relevă că, conform art. 68 alin. (2) din Legea enunțată, în cazul neexecutării
documentului executoriu emis în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile în
termen de 6 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului
judecătoresc inițierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de
executare, iar conform art. 10 alin. (2) și (3) din Codul de executare, executarea silită
începe prin sesizarea executorului judecătoresc în condițiile legii prin document
executoriu, până la achitarea dobânzilor, a penalităților sau a altor sume, acordate
potrivit legii, precum și a cheltuielilor de executare. Executarea silită se efectuiază
în baza unui titlu executoriu sau a unui alt document care, potrivit prezentului cod,
este document executoriu.
Mai relevă că, întrucît conform art. 13 alin. (1) din Codul de executare, în
temeiul unei hotărâri se eliberează un singur titlu executoriu, este imposibilă
intentarea procedurii de executare conform art. 60 din Codul de executare.
Invocă că, în circumstanțele enunțate, fiind respectate prevederile art. 15
alin.(5) din Codul de executare, este imposibil de realizat indicațiile instanței de
recurs enunțate în decizia din 12 octombrie 2016 precum că, dobânda de întârziere
3
pentru perioada 01 iulie 2014 - 05 ianuarie 2015 urma a fi calculată de către
executorul judecătoresc la cererea creditorului.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea cu privire la
emiterea unei decizii suplimentare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din
următoarele considerente.
La caz, se constată că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie
2016 a fost admis recursul declarat de către Ministerul Finanțelor și au fost
modificate decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării
dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de asistență juridică prin micșorarea sumelor
încasate de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul
ÎM „MTC Solutions” SRL cu titlu de dobândă de întârziere de la 3 819 396,15 lei
până la 1 379 888,10 lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică de la 50 000 lei
până la 25 000 lei. În rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost
menținute.
În conformitate cu art. 250 alin. (1) CPC, instanța care a pronunțat hotărârea
poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre
suplimentară dacă:
a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții în a cărei privință participanții la
proces au prezentat probe și au dat explicații;
b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată,
bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul trebuie să le
îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori
a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor,
interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror
compensare li se cuvine.
Din analiza dispozițiilor legale citate rezultă indubitabil că, legislatorul a
prevăzut expres situațiile când instanța de judecată poate, din oficiu sau la cererea
participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară.
Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că,
argumentele invocate în cererea depusă de către reprezentantul ÎM „MTC Solutions”
SRL, avocatul Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare nu
se încadrează în prevederile art. 250 CPC.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea depusă de către reprezentantul ÎM „MTC Solutions” SRL, avocatul
Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.
În conformitate cu art. 250, art. art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
4
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea depusă de către reprezentantul
Întreprinderii mixte „MTC Solutions” societate cu răspundere limitată, avocatul
Anatolie Bacalâm cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, Tatiana Vieru
judecătorul
Judecătorii Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5