2ra-264/17 — cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral

prima instanță: C. Prisacari nr. 2ra-264/17

instanța de apel: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

DECIZIE

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Mihail Țîțanu, reprezentat de către

avocatul Ghenadie Odobescu

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Țîțanu

împotriva lui Nicolai Vizitiu cu privire la recuperarea prejudiciului material și

moral

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Mihail Țîțanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie

Odobescu și menținută hotărârea primei instanțe

constată:

La 11 aprilie 2016, Mihail Țîțanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolai Vizitiu, intervenient accesoriu Elena Josanu cu privire la

recuperarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 ianuarie 2016, au fost tăiați 2 copaci

de cireși din gospodăria sa amplasată în satul Terebna, r-nul Edineț.

Menționează că despre tăierea copacilor de cireș, care erau amplasați la

distanța de 150 centimetri de la hotarul cu Elena Josanu, a aflat de la

Vasile Colomaru, persoana care are grijă pentru moment de gospodărie și care a

anunțat poliția despre tăierea copacilor, indicându-i pe Nicolai Vizitiu și concubine

sa Elena Josanu.

Susține că prin acțiunile ilicite i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă

de 858 lei și un prejudiciu moral estimat în mărime de 20 000 lei.

Relevă că la 16 martie 2016, prin ordonanța de refuz în pornirea urmării

penale s-a dispus intentarea procesului contravențional în baza art. 335 Cod

contravențional în privința lui Nicolai Vizitiu și concubinei acestuia Elena Josanu.

Potrivit concluziei date de inginerul protecției pădurii, consemnate în

ordonanța procurorului de refuz în pornirea urmării penale s-a stabilit că în urma

1

acțiunilor ilicite ale lui Nicolai Vizitiu proprietarului i-a fost cauzat un prejudiciu

material în mărime de 858 lei.

Susține că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului s-a adresat cu o

cerere prealabilă către pârât solicitând restituirea pagubei pricinuite, însă cerere a

fost lăsată fără răspuns.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art.14, 1398 alin. (1), 1422

alin. (1) Cod civil, art. 39 alin. (9), 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Nicolai Vizitiu în folosul său

prejudiciul material cauzat prin defrișare ilegală a copacilor de cireș din gospodăria

pe teritoriul satului Terebna r-nul Edineț în sumă de 858 lei, încasarea de la Nicolai

Vizitiu în folosul său prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei cauzat prin

acțiunile ilegale ale pârâtului și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 25 mai 2016, acțiunea a fost respinsă

integral ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016, a fost respins apelul

declarat de Mihail Țîțanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 28 noiembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Țîțanu

reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu

emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

Obiectează că circumstanțele cauzei nu au fost constatate corect de către

instanțele ierarhice inferioare care au dat o estimare incorectă a situației de fapt.

Având în vedere prevederile art. 11 lit. (g) Cod civil, susține că apărarea

dreptului civil se face prin repararea prejudiciilor.

Iar potrivit prevederile art. 14 alin. (1), (2) și (3) Cod civil la baza metodei de

apărare a dreptului prin repararea prejudiciilor stă unul din principiile

fundamentale ale dreptului civil - principiul reparării integrale a prejudiciului, care

constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat atât pentru prejudiciul efectiv,

cât și pentru venitul ratat. În conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse

cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul

intentării acțiunii sau care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului

încălcat, adică cheltuielile suplimentare. La prejudiciul efectiv sunt atribuite și

pagubele rezultate din pieirea sau deteriorarea bunurilor, deoarece și în acest caz

sunt suportate cheltuieli.

Remarcă că potrivit dispozițiilor legale în materie, orice persoană care

cauzează altuia un prejudiciu este obligat să-1 acopere integral, astfel asigurând

restabilirea prejudiciului situației anterioare a victimei. Autorul unei fapte ilicite

cauzatoare de prejudicii este obligat să repare atât prejudiciul patrimonial cât și

prejudiciul nepatrimonial cu toate elementele sale componente - daune morale

constând în dureri fizice sau psihice.

Prin contravenția cauzată, a suferit daune atât materiale cât si morale, iar

recuperarea prejudiciului material în mărime de 858 lei rezultă din fapta ilicită

săvârșită de către Nicolai Vizitiu.

2

Totodată, invocând prevederile art. 1422 alin (1) Cod civil, recurentul relevă

că cuantumul reparației prin echivalent bănesc trebuie stabilit în raport cu valoarea

daunei la data pronunțării hotărârii judecătorești, deoarece numai astfel se va

asigură persoanei vătămate posibilitatea de a-și restabili, la prețul zilei, situația

patrimonială pe care o avea înainte de prejudiciere.

Prin urmare, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice

suportate de el este estimează la suma 20 000 lei care rezultă din durerea psihică

suportată.

Susține că în cursul examinării litigiului instanța urma să dea apreciere și

altor circumstanțe ale pricinii, în partea ce ține de fondul cauzei, în măsura în care

ele au fost confirmate prin probe pentru soluționarea corectă a litigiului.

În opinia recurentului, instanța de apel urma să se expună și privitor la

cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice, prin prisma art. 96 CPC.

Astfel, instanța ignorând și încălcând prevederile legale a emis decizia cu

încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și anume a interpretat

eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 29 noiembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire și

recepționată de către recurent la 07 decembrie 2016 (f. d. 113, 117).

Drept urmare, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016, în

termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Nicolai Vizitiu,

intervenient accesoriu Elena Josanu, Mihail Țîțanu a solicitat încasarea de la

Nicolai Vizitiu în folosul său prejudiciul material cauzat prin defrișare ilegală a

copacilor de cireș din gospodăria pe teritoriul satului Terebna r-nul Edineț în sumă

de 858 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei cauzat prin acțiunile

ilegale ale pârâtului și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

500 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o, soluție menținută și de instanța

de apel.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

3

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că instanța de apel judecând apelul declarat de către

Mihail Țîțanu, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu, într-un mod

contradictoriu, a reținut pe de o parte că la dosar lipsește proba privind constatarea

vinovăției lui Mihail Țîțanu în comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod

contravențional, iar pe de altă parte, reținând prevederile art. 389 alin. (3) Cod civil

potrivit cărora în caz de nerespectare a distanței prevăzute la alin. (1) și (2),

proprietarul vecin este îndreptățit să ceară scoaterea ori tăierea la înălțimea

cuvenită a arborilor, plantațiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului

pe care acestea sunt ridicate, a menționat că copacii în litigiu au fost sădiți și

creșteau la o distanță de doar 150 cm de la hotar cu terenul învecinat.

În același timp se stabilește că însuși instanța de apel în conținutul deciziei

contestate a reținut ca constatat faptul că însuși Nicolai Vizitiu nu a negat faptul

tăierii de către el a copacilor, acesta explicând că de fapt a considerat că aceștia

sunt sădiți pe terenul ce aparține Elenei Josan concubinei sale.

Mai mult, din materialele cauzei se evidențiază, însă, că Nicolai Vizitiu nu a

dat careva explicații nici procurorului raionului Edineț, care a adoptat ordonanța de

neîncepere a urmăririi penale din 16 martie 2016, fapt ce rezultă direct din

ordonanța menționată și nici în ședințele de judecată în prima instanță și instanța de

apel, fapt ce rezultă din procesele-verbale ale ședințelor de judecată anexate la

dosar (f. d. 55, 98, 108).

Pe de altă parte, este de notat că, reținând prevederile art. 389 alin. (3) Cod

civil, instanța de apel a trecut cu vederea faptul că norma dată prevede expres că

proprietarul vecin este îndreptățit să ceară scoaterea ori tăierea cuvenită a arborilor

proprietarului terenului pe care aceștia au fost sădiți.

Drept urmare, la caz, era necesar de a stabili cu certitudine dacă Nicolai

Vizitiu este pârâtul corespunzător, or, în cadrul examinării cauzei a fost constatat

că proprietarul terenului este Elena Josanu, care l-a rugat pe concubinul său Mihail

Țîțanu să defrișeze arborii de cireși.

La fel, se va reține ca fiind neînțeleasă și concluzia instanței de apel în

sensul că copacii au fost sădiți la o distanță de 150 cm de la hotar cu terenul

învecinat, prin urmare însuși Mihail Țîțanu a încălcat normele legale.

Or, și în acest caz, legislația în vigoare nu acordă dreptul proprietarului vecin

de a defrișa samavolnic pomii.

Astfel fiind, este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de

apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului

temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor

legale, aplicabile cazului.

4

Ca urmare, este incontestabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Mihail Țîțanu, reprezentat de către

avocatul Ghenadie Odobescu.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Țîțanu împotriva lui Nicolai

Vizitiu cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral, cu remiterea

pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

5