2ra-336/17 — Încasarea datoriei

2ra-336/17 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-336/17

Prima instanță: Jud. Orhei

Jud. E.Buzu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

M.Guzun, A.Nogai, V. Brașoveanu

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

judecătorii: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Țurcan Veaceslav reprezentat de avocatul

Veaceslav Brăteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Individuală "Familia Pîslaru" către Țurcan Veaceslav privind

încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie

2016, prin care a fost respins apelul declarat de Țurcan Veaceslav,

c o n s t a t ă :

La 04 decembrie 2014, Întreprinderea Individuală „Familia Pîslaru" s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Țurcan cu privire

la repunerea în termen, încasarea datoriei și a taxei de stat achitate la inițierea

procesului.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 17 decembrie 2010, în calitate de Dealer

Oficial al SRL „Kass Expo International Corp" a livrat lui Veaceslav Țurcan marfa

în sumă de 96 221 lei, dintre care ultimul a achitat doar 15 521 lei, iar restul

costului mărfii - 80 700 lei și 162 euro reprezintă datorie.

Menționează că, s-a adresat cu cerere către Veaceslav Țurcan privind

soluționarea litigiului pe cale amiabilă.

Explică că, anterior a apelat și la procedura în ordonanță, cererile fiind

respinse, fapt ce a generat omiterea termenului de depunere a acțiunii în procedură

generală.

Solicită încasarea din contul lui Veaceslav Țurcan a datoriei în sumă de 80

700 lei și 162 euro, precum și restituirea taxei de stat achitate.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 03 martie 2016, reclamantul a fost repus

în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată a Întreprinderii

Individuale "Familia Pîslaru" către Țurcan Veaceslav privind încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată.

S-a admis acțiunea depusă de Întreprinderea Individuală "Familia Pîslaru".

S-a încasat de la Țurcan Veaceslav în beneficiul Întreprinderii Individuale

"Familia Pîslaru" datoria în mărime de 80700 (optzeci mii șapte sute) lei, și suma

în mărime de 162 (una sută șaizeci și doi) euro - în lei la cursul Băncii Naționale a

Republicii Moldova la data executării hotărârii, precum și cheltuielile de judecată

în mărime de 2421 lei, cu titlu de taxă de stat.

La 15 martie 2016, Țurcan Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Orhei din 03 martie 2016, solicitând casarea hotărârii instanței de

fond, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță sau adoptarea unei

hotărâri prin care ă fie respinsă ca tardivă acțiunea depusă de Întreprinderea

Individuală „Familia Pîslaru".

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Țurcan Veaceslav și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 03

martie 2016.

Instanța de apel a concluzionat că, între Întreprinderea Individuală „Familia

Pîslaru" și Țurcan Veaceslav au existat raporturi contractuale, fapt confirmat prin

ordinul nr. 0/7912 din 16 decembrie 2010 (f.d.6), prin care Întreprinderea

Individuală „Familia Pîslaru" a livrat lui Țurcan Veaceslav marfă: produse

nealimentare în asortiment, în sumă totală de 96221 lei. La rândul său, Țurcan

Veaceslav s-a obligat să achite prețul mărfii recepționate.

Din declarațiile reclamantului și din ordinul nr. 0/7912 datat cu 16 decembrie

2010 a reținut că Țurcan Veaceslav a achitat doar suma de 15 521 lei.

Totodată a menționat că, pentru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară

pârâtului i-a fost expediată pretenția nr. 9 din 17 mai .2014 (f.d. 5), recepționată la

data de 22 mai 2014, de către Țurcan Veaceslav (f.d. 4), care nu s-au soldat cu

succes, datoria nu a fost stinsă.

Astfel, instanța de apel a reținut că, apelantul nu a infirmat faptul existenței

datoriei. Prin urmare rezultă că nu și-a exercitat obligațiile sale integral, acumulând

o restanță de 80 700 lei și 162 euro.

Ca urmare, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect și întemeiat

a soluționat speța dată.

La 02 decembrie 2016 avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Țurcan

Veaceslav a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18

octombrie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond sau adoptarea unei noi hotărîri

prin care să fie respinsă acțiunea ca tardivă.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare a emis

hotărîri vădit ilegale, ignorînd aplicarea prevederilor art. 267 alin. (1) al Codului

civil al RM.

La fel, invocă că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat neîntemeiat

prevederile art. 279 al Codului civil RM, deoarece Întreprinderea Individuală

„Familia Pîslaru" s-a adresat cu cerere de chemare în judecată privind încasarea

datoriei ce a devenit scadentă din data de 16 decembrie 2010. Ca urmare, termenul

de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 267 alin. (1) al Cod Civil a expirat la data de

– 16 decembrie 2013. Iar în instanța de judecată s-a adresat cu acțiune, în acest

sens abia la data de 04 decembrie 2014, adică aproximativ peste 4 ani de la data

expirării termenului de prescripție.

Menționează că, la examinarea cauzei date nu au fost luate în considerație

prevederile legale a art. 279 din Cod Civil, fapt ce a dus la adoptarea unor hotărîri

vădit ilegale prin care intimatul a fost repus în termenul de adresare în instanța de

judecată.

Explică că, nu recunoaște datoria invocată de intimat, fapt care a menționat

atît în prima instanță cît și în instanța de apel indicînd despre tardivitatea acțiunii

depuse.

Totodată, mai indică că, instanța de fond a examinat cauza în lipsa lui fără a

fi înștiințat legal. Aceasta nu a verificat corect ultimul domiciliu a lui, expediind

citațiile la o adresă greșită.

Statuiază că, în instanța de apel a fost anexată copia autentificată a

buletinului de identitate din conținutul căruia se poate conchide clar domiciliul

acestuia și faptul că instanțele ierarhic inferioare expediau citațiile la adrese

greșite.

Relevă că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

apel privind anularea încheierii Judecătoriei Orhei din 20 iulie 2015 prin care s-a

anulat încheierea Judecătoriei Orhei din 17 iunie 2015 unde a fost scoatsă de pe

rol a cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală

„Familia Pîslaru" către Țurcan Veaceslav. Or, s-a menționat expres că examinarea

chestiunii cu privire la anularea încheierii judecătoriei Orhei din 17 iunie 2015 s-a

efectuat în lipsa citării legale a lui Țurcan Alexei și a reprezentantului acestuia Ion

Leca.

Totodată, invocă că instanța judecătorească a anulat ilegal încheierea din 17

iunie 2015, or, Întreprinderea Individuală „Familia Pîslaru" nu a comunicat

instanței de judecată motivele neprezentării în ședința de judecată din 17 iunie

2015 cînd a fost citat legal. La fel, cel din urmă nu a solicitat amînarea ședinței de

judecată din timp.

Reiterînd motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei,

recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, aplicînd eronat

normele de drept.

Menționează că, la emiterea deciziei instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și procedural, încâlcind regulile de stabilire a probelor în

condițiile prevazute de art. 130 din CPC.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Colegiul reține că, la materialele cauzei este anexată copia scrisorii de

expediere în adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel (f.d.106),

însă careva probe privind recepționarea deciziei contestate de către participații la

proces, lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 02 decembrie 2016, se

consideră depus în termen (f.d.111- 114).

La data de 30 ianuarie 2017, în adresa Întreprinderii Individuale „Familia

Pîslaru" a fost expediat spre cunoștință copia recursului declarat de către Țurcan

Veaceslav, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d.122).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 22 martie 2017 recursul declarat de către Țurcan

Veaceslav a fost considerat admissibil și transmis în Colegiul Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi

examinat în fond.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecând recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele

lui Țurcan Veaceslav urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

Din actele pricinii rezultă că, între II "Familia Pîslaru" și Țurcan Veaceslav

privind încasarea datoriei au existat raporturi contractuale, fapt confirmat prin

ordinul nr. 0/7912 din 16 decembrie 2010 (f.d.6).

Astfel, rezultă că II „Familia Pîslaru" a livrat lui Țurcan Veaceslav marfa:

produse nealimentare în asortiment, în sumă totală de 96221 lei, iar ultimul la

rândul său urma să achite prețul mărfii recepționate.

Potrivit ordinului nr. 0/7912 din 16 decembrie 2010 și a declarațiilor II

"Familia Pîslaru" rezultă că Țurcan Veaceslav a achitat doar suma de 15 521 lei.

Pentru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară lui Țurcan Veaceslav i-a

fost expediată pretenția nr. 9 din 17 mai 2014 (f.d. 5), recepționată de către ultimul

la 22 mai 2014 (f.d. 4), însă datoria nu a fost stinsă.

La 04 decembrie 2014 II "Familia Pîslaru" a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Veaceslav Țurcan cu privire la repunerea în termen,

încasarea datoriei și a taxei de stat achitate la inițierea procesului ( f.d.3).

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 03 martie 2016, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, acțiunea depusă de Întreprinderea

Individuală "Familia Pîslaru" către Țurcan Veaceslav privind încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată, a fost admisă (f.d. 59;63-65; 101-105).

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că, instanța

de apel corect a aplicat legile materiale reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii.

Legal și întemeiat a stabilit circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

justă a pricinii, având la bază cumulul de probe administrate la caz și corect a ajuns

la concluzia temeiniciei hotărârii primei instanțe.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederilor art. 267

alin. (1) Cod civil, care indică că termenul general în interiorul căruia persoana

poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul

încălcat este de 3 ani, precum și a art. 272 alin. (1) Cod civil, care stipulează că

termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la

acțiune, dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle

despre încălcarea dreptului.

Însă, potrivit art. 575 alin.(1) Cod Civil, în cazul în care termenul de

executare a obligației nu este determinat și nici nu rezultă din natura acesteia,

creditorul are dreptul de a pretinde oricînd executarea ei, iar debitorul este

îndreptățit să o execute oricînd. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din

lege, contract sau din natura obligației, debitorul trebuie să execute obligația în

termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

Astfel, raportând la caz dispozițiile normelor enunțate, se constată drept justă

concluzia instanței de apel, care în acordul cu soluția dată de prima instanță, a

remarcat că acțiunea corect a fost repusă în termen, or, în speța dată, se atestă cu

certitudine caracterul dolosiv al cumpărătorului, care a promis anterior soluționarea

litigiului pe cale amiabilă. Aceste intenții rezultă și din declarațiile făcute de părți

la examinarea cauzei.

Ca urmare, Colegiu va reține că înaintând acțiunea în instanța de judecată la

04 decembrie 2014, II "Familia Pîslaru" a solicitat încasarea de la Țurcan

Veaceslav datoria în mărime de 80 700 lei și 162 Euro, ce reiese din factura

eliberată la data de 17 decembrie 2010 (f. d. 6).

Totodată, Colegiu mai reține că la 17 mai 2014 II "Familia Pîslaru" a

expediat în adresa lui Țurcan Veaceslav propunerea nr.9, prin care a solicitat

achitarea benevolă a datoriei în mărime de 80 700 lei și 162 Euro, în termen de 5

zile de la data primirii notificării (f.d.5). Recurentul Țurcan Veaceslav a

recepționat notificarea dată la 22 mai 2014, care nu a fost executată în termenul

stabilit (f.d.4).

Potrivit alin. (1) art. 272 din Codul civil, termenul de prescripție extinctivă

începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște

la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Conform alin. (1) art. 279 Codul civil, în cazuri excepționale, dacă instanța de

judecată, constată că termenul de prescripție extinctivă nu este respectat datorită

unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei

este apărat.

In conformitate cu art. 271 Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului

încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai

la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea

dezbaterilor în fond. In apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit

numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

În același timp instanța de recurs relevă că argumentul Țurcan Veaceslav,

reținut de altfel și de instanța de apel, precum că acesta nu a fost prezent în

ședințele de judecată, că nu a fost citat legal, citațiile fiind expediate pe o adresă

greșită se constată a fi neîntemeiat.

Or, conform pct. 89 Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate

prin Hotărârea Guvernului 798 din 18 iunie 2002, trimiterile poștei de scrisori

înregistrate (exceptând trimiterile cu mențiunea "Predarea în mână proprie" sau cu

mențiunea "Citație" ori "înștiințare") pot fi eliberate fără procură membrilor

familiei de gradul întâi, care au atins vârsta majoratului, la prezentarea unuia din

documentele de legitimare indicate în pct.103 al prezentelor Reguli și a

documentului care confirmă relațiile de rudenie, pe aviz fiind indicată relația de

rudenie (mamă, tată, fiu, fiică, soț, soție, frate, soră).

Materialele cauzei atestă că, în instanța de fond Țurcan Veaceslav a fost

reprezentat în ședințele de judecată de avocatu Leca Ion în baza mandatului

nr.0421989 din 10 iunie 2015 (f.d.22). În ședința de judecată din 27 octombrie

2015 avocatu Leca Ion a solicitat amînarea cauzei pentru încheierea unei

tranzacții de împăcare, fapt confirmapt prin procesul verbal din 27 octombrie 2015

(f.d 45-46).

Iar, potrivit procesului verbal din 16 decembrie 2015 reprezentantul lui

Țurcan Veaceslav avocatu Leca Ion a solicitat un termen suplimentar pentru

soluționarea chestiunii date (f.d.47).

Potrivit art. 75 alin. 1 CPC al RM, în proces civil, persoanele fizice își pot

apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în

proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Astfel,

Țurcan Veaceslav a fost reprezentat în instanța de fond de avocat, fapt ce denotă că

recurentul era la curent cu litigiul dat. Prin urmare nu poate fi reținut argumentul

că a aflat despre acțiunea respectivă post factum. Respectiv acesta urma să depună

diligenta necesară pentru a fi la curent cu soarta dosarului.

În această ordine de idei Colegiu mai relevă că, în cazul în care partea, care

este reprezentată în judecată printr-un mandatar, a făcut o alegere de domiciliu la

adresa acestuia, atunci citarea și comunicarea actelor de procedură se vor face la

adresa mandatarului; dacă însă partea nu a arătat persoana însărcinată cu primirea

actelor de procedură, atunci acestea se vor comunica la domiciliul părții.

Conform art. 102 alin. 4/1 CPC al RM, participanții la proces înștiințați în

mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură

la o dată ulterioară.

Ba mai mult ca atît, Țurcan Veaceslav a fost înștiințat despre examinarea

cauzei date prin citarea publică (f.d.56), or, potrivit art.108 Cod de Procedură

Civilă, persoanele cu domiciliul necunoscut ori cu reședința necunoscută, inclusiv

cei aflați în străinătate, vor fi citați prin mica publicitate. Citarea prin publicitate se

face în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai răspândit. Publicarea citației se face

cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Față de cele ce preced se constată că argumentele invocate de recurent, în

susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se

combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost

constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, având la bază cumulul de

probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept

procedural și susținute de normele de drept material.

Distinct de cele relatate și având în vedere faptul că criticele formulate în

recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de

a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilo,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

D e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Țurcan Veaceslav reprezentat de avocatul

Veaceslav Brăteanu.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală

"Familia Pîslaru" către Țurcan Veaceslav privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

Judecătorii:

Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu