2rh-86/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: S. Lazari dosarul nr. 2rh-86/17 instanța de apel: A. Panov, N. Cernat, A. Minciuna instanța de recurs: Iu. Sîrcu, S. Moldovan, M. Pitic Î N C H E I E R E 05 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Tudor Coșneanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Botnar împotriva lui Grigorii Cotelea cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2017, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Maria Botnar și reprezentantul acesteia, avocatul Boris Dariev, c o n s t a t ă: La data de 02 februarie 2016, Maria Botnar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigorii Cotelea cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este proprietara casei de locuit din s. Mălăești, r-nul Orhei. Menționează că, în legătură cu faptul că, casa necesita reparație, la începutul lunii septembrie 2015, a convenit cu pârâtul să efectuieze termoizolarea pereților exteriori în schimbul unei remunerații. Susține că, inițial pârâtul i-a spus că, pentru efectuarea lucrărilor de termoizolare trebuie să procure 20 saci de amestec și alte materiale de construcții, după care a mai solicitat să-i mai procure amestec. Afirmă că, în timpul efectuării lucrărilor de termoizolare, ea nu o singură dată a făcut observație pârâtului, precum și persoanei, care lucra cu acesta, pe nume Vadim că îndeplinesc necalitativ lucrările, utilizând prea mult clei și amestec, însă a fost ignorată.

Relevă că, ulterior, pârâtul a luat toate sculele și nu a mai revenit la lucru. Mai relevă că, pârâtul a luat cu sine și 3 valuri de plasă fibră sticlă, fiecare val a cîte 50 m. p. la prețul de 9 lei pentru 1 m. p., dintre care 2 valuri erau neîncepute, iar din al 3 val au fost utilizați 2 m, astfel, costul total al acestora constituind 1330 lei. Consideră că, pârâtul urmează să-i restituie costul plasei, deoarece ea a fost nevoită să procure altă plasă pentru a finisa lucrările. 1 Invocă că, prin raportul de evaluare nr. 0351858 din 30 septembrie 2015, Camera de Comerț și Industrie, filiala Orhei a constatat că, lucrările de reparație (montarea plasei pe suprafețe de polistiren montate pe pereții exteriori la casa de locuit din s.Mălăești, r-nul Orhei) au fost efectuate necalitativ.

Menționează că, conform raportului de evaluare enunțat, plasa a fost montată pe suprafața de 57,5 m. p., stratul exterior de clei a fost aplicat cu rugozitate, urme de șpatel destul de evidențiate, pervazurile la ferestre și uși nu au fost executate, a fost cheltuită norma dublă de clei, mai mult cu 10 saci și sunt înflături la suprafața de polistireni, iar pentru a corecta, a nivela suprafața de 57,5 m. p. este necesar de drișcuit urmele de șpatel și de aplicat un strat de clei, prejudiciul material constituind suma de 5870 lei. Solicită încasarea de la pârât a sumei de 5870 lei, cu titlu de prejudiciu material, a costului plasei fibră sticlă în sumă de 1330 lei, a cheltuielilor pentru întocmirea raportului de evaluare în sumă de 1600 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3500 lei și a taxei de stat în sumă de 216 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 03 iunie 2016 acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat de către Maria Botnar și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2017 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Maria Botnar și reprezentantul acesteia, avocatul Boris Dariev. La data de 01 martie 2017, Tudor Coșneanu a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârilor judecătorești și restituirea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Revizuientul Tudor Coșneanu, în motivarea cererii de revizuire, a invocat drept temei de revizuire art. 449 lit. c) CPC, care prevede că, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Menționează că, luând cunoștință cu hotărârile judecătorești, a depistat că, instanțele judecătorești au reținut că, meșterul, care a montat plăcile de penoplast și, anume, Tudor Coșneanu a efectuat lucrări defectuoase, motiv pentru care executarea defectuoasă a obligațiilor nu-i poate fi imputată lui Grigorii Cotelea. Susține că, este evident și cert faptul că, prin hotărârea emisă i-au fost lezate drepturile sale, el neavând posibilitatea să demonstreze că, el nu a efectuat lucrări necalitative. În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată, nu a fost modificat. 2 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților în instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa participanților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate aceste drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, revizuentul Tudor Coșneanu nu a fost și nici nu trebuia să fie implicat în proces, deoarece nu este subiect al raportului material litigios și prin urmare, consideră că, prin încheierea a cărei revizuire se solicită nu au fost lezate careva drepturi ale acestuia. 3 Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tudor Coșneanu, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Botnar împotriva lui Grigorii Cotelea cu privire la repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 4