2ra-334/17 — recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire
- Temei legal
- Eliberarea militarilor din serviciul milita
2ra-334/17 — recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-334/17
Instanța de fond: Judecătoria Drochia – N. Podlisnic
Instanța de apel: CA Bălți – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi
D E C I Z I E
05 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Iulia Sîrcu,
judecători Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic,
Ion Druță, Maria Ghervas,
examinând recursul declarat de către Mihail Baidauz, în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată depusă de către Ministerul Apărării împotriva lui Mihail
Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 11 mai 2015 Ministerul Apărării s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva lui Mihail Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru
instruire în sumă de 147.106,58 lei.
În motivarea cererii reclamantul a invocat, că în anul 2009 Mihail Baidauz a fost
admis în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate “Alexandru cel Bun” (actuala
Academie Militară). La 27 iunie 2013 Mihail Baidauz a absolvit Institutul Militar,
obținând specialitatea “transmisiuni, teleradiocomunicații”, confirmat prin diploma
de licență nr. 513439508304. În perioada admiterii la studii, la 03 august 2009 Mihail
Baidauz a încheiat cu Institutul Militar contractul de îndeplinire a serviciului militar
pentru perioada 03 august 2009 – 03 august 2018 (4 ani studiile și 5 ani de serviciu).
Ministerul Apărării a menționat, că prin ordinul din 19 decembrie 2014 Mihail
Baidauz a fost trecut în rezervă conform pct. 140 lit. m) (la inițiativa personală a
militarului) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar
în forțele armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.
Ulterior, prin ordinul Centrului comunicații și informatică al Marelui Stat Major nr.
253 din 24 decembrie 2014 Mihail Baidauz a fost exclus din lista nominală a unității
și de la toate felurile de asigurare și îndreptat pentru a fi luat la evidență militară în
Centrul Militar Soroca.
Reclamantul a susținut, că prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în
conformitate cu obligațiile asumate în contract, Mihail Baidauz a lipsit Ministerul
Apărării de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de
bază și de luptă specifice Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității
statului, impunând totodată de a prevedea și de a instrui cadre noi în domeniul dat,
1
inclusiv statul să suporte cheltuielile nejustificate pentru instruire. Astfel, pentru
instruirea sa Mihail Baidauz nu a suportat careva cheltuieli, deoarece pregătirea
cadrelor militare se efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în
baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor Armate. Pe parcursul
instruirii Mihail Baidauz a fost asigurat gratuit cu alimentație, echipament, bursă,
cazare, asigurare medicală, etc.
Ministerul Apărării a indicat că pregătirea cadrelor militare în cadrul instituțiilor
de învățământ militar nu se realizează în scopuri personale ale militarului, dar în
interesele securității naționale și ale statului. Statul și militarul având obligații
reciproce, statul de a asigura instruirea militarului la specialitatea aleasă, iar militarul
la rândul său să îndeplinească serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea
instituiției militare de învățământ.
Reclamantul consideră, că conform art. 35 alin. (11) al Legii cu privire la
statutul militarilor nr. 162- XVI din 22 iulie 2005, la eliberarea din serviciul militar
prin contract în cazurile prevăzute la alin.(3) lit. e)-g), i)-k) și m)-o), militarii cu
vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituțiilor de
învățământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de
sursa de finanțare, sunt obligați să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea
calculată prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul
militar. Conform art. 27 alin. (6) al Legii cu privire la pregătirea cetățenilor pentru
apărarea Patriei nr. 1245- XV din 18 iulie 2002, militarii eliberați din serviciul militar
care, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, au îndeplinit serviciul militar în
Forțele Armate mai puțin de 5 ani, achită cheltuielile pentru instruire, independent de
sursa de finanțare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul
militarilor.
Astfel, cheltuielile suportate pentru instruirea lui Mihail Baidauz în cadrul
Institutului Militar al Forțelor Armate “Alexandru cel Bun” în perioada anilor 2009 –
2013, constituie suma de 205.265 lei. Luând în considerație că Mihail Baidauz a
îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în perioada 29 iulie 2013 – 24
decembrie 2014, suma care urmează să o achite proporțional termenului serviciului
militar constituie 147.106,58 lei.
Ministerul Apărării a solicitat încasarea din contul lui Mihail Baidauz a sumei de
147.106,58 lei în contul recuperării cheltuielilor pentru instruire și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 martie 2016 s-a refuzat în admiterea
cererii de chemare în judecată înaintată de către Ministerul Apărării ca fiind
neîntemeiată. În motivarea soluției s-a reținut că după eliberarea lui Mihail Baidauz
din Ministerul Apărării, acesta a fost încadrat în serviciul special în altă autoritate
publică – Serviciul de Informații și Securitate, finanțată de buget în interesul aceluiași
stat, care a achitat instruirea lui în instituția de învățământ militară. Astfel, Mihail
Baidauz nu a refuzat de a îndeplini serviciul în interesul securității statului. Prin
urmare, cheltuielile suportate de stat pentru instruirea lui sunt justificate, scopul
principal al instruirii în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate “Alexandru cel
Bun” fiind pregătirea cadrelor pentru asigurarea securității statului, ceea ce exercită
Mihail Baidauz, fiind încadrat în Serviciul de Informare și Securitate (f.d. 98, 101 -
104).
2
La 06 aprilie 2016 Ministerul Apărării a înaintat cerere de apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Drochia din 23 martie 2016, solicitând casarea acesteia și
emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea (f.d. 109, 115 - 118).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016 s-a admis apelul
declarat de către Ministerul Apărării. S-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia din 23
martie 2016, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea de chemare în
judecată înaintată de Ministerul Apărării. S-a încasat de la Mihail Baidauz în
beneficiul Ministerului Apărării cheltuielile de instruire în sumă de 147.106,50 lei
(f.d. 132 - 135).
Instanța de apelul și-a motivat soluția prin prisma prevederilor art. 35 alin. 3),
lit. m) și alin. 11 al Legii nr. 162 – XVI din 22 iunie 2005 cu privire la statutul
militarilor și art. 27 alin. 6) al Legii nr. 1245 – XV din 17 iunie 2002 cu privire la
pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.
La 08 noiembrie 2016 Mihail Baidauz a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Bălți din 01 septembrie 2016, solicitând casarea acesteia, cu menținerea
hotărârii Judecătoriei Drochia din 23 martie 2016 (f.d. 144 - 149).
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel la
examinarea cauzei a interpretat greșit normele dreptului material, fapt datorat inclusiv
că Ministerul Apărării a indus instanța de judecată în eroare privind modalitatea de
aplicare a unor norme speciale întru susținerea poziției sale.
Pentru a face claritate recurentul a indicat, că Ministerul Apărării solicită
recuperarea cheltuielilor suportate din bugetul de stat pentru instruirea sa în scopul
evitării irosirii banilor publici pentru instruirea peroanelor, care ulterior refuză să
îndeplinească serviciul militar. În speță, nu este cazul de a solicita recuperarea
cheltuielilor suportate pentru instruire, ori acesta fiind instruit din banii publici
,îndeplinește în continuare serviciul special în interesul și beneficiul statului.
Recurentul a mai menționat exemple din practica judiciară în cazuri identice
când s-a respins acțiunea Ministrului Apărării cu privire la recuperarea cheltuielilor
suportate din bugetul de stat pentru instruire.
Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale
.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 01
septembrie 2016 și a fost expediată părților la data de 19 septembrie 2016 (f.d. 136),
fiind recepționată la data de 24 septembrie 2016 (f.d. 138). Recurentul a depus recurs
la 08 noiembrie 2016 și se consideră a fi depus în termen.
Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție conchide că recursul declarat urmează a fi respins.
Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în
drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
Curtea de Apel Bălți prin decizia din 01 septembrie 2016 a admis apelul declarat
de către Ministerul Apărării, a casat hotărîrea Judecătoriei Drochia din 23 martie
2016, a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a admis cererea de chemare în judecată
înainatată de Ministerul Apărării, a încasat de la Mihail Baidauz în beneficiul
Ministerului Apărării cheltuielile de instruire în sumă de 147.106,50 lei.
3
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit constată, că
decizia instanței de apel este întemeiată din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă, că la data de 03 august 2009 între Ministerul
Apărării și Mihail Baidauz a fost încheiat contractul de îndeplinire a serviciului
militar potrivit căruia Mihail Baidauz și-a asumat următoarele atribuții: să
îndeplinească serviciul militar prin contract în Forțele Armate pe un termen de 9 ani,
inclusiv perioada instruirii și 5 ani în calcul calendaristic după absolvirea acesteia, în
condițiile stabilite de legislația în vigoare cu privire la modul de îndeplinire a
serviciului militar; în perioada îndeplinirii serviciului militar prin contract să
îndeplinească cinstit și conștiincios obligațiunile de serviciu, prevederile
Jurământului și alte regulamente militare, ordinele și dispozițiunile comandanților, iar
Ministerul Apărării să-l înscrie pe Mihail Baidauz în tabelul nominal al unității.
Asupra militarului se extind obligațiunile, drepturile, înlesnirile și avantajele stabilite
pentru militarii prin contract.
În baza contractului Mihail Baidauz a fost admis în cadrul Institutului Militar al
Forțelor Armate “Alexandru cel Bun” (actuala Academie Militară). La 27 iunie 2013
Mihail Baidauz a absolvit Institutul Militar, obținînd specialitatea militară
“transmisiuni, teleradiocomunicații”, confirmat prin diploma de licență nr.
513439508304 ( f.d. 4).
Prin ordinul din 19 decembrie 2014 Mihail Baidauz a fost trecut în rezervă
conform pct. 140 lit. m) (la inițiativa personală a militarului) al Regulamentului cu
privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în forțele armate, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.
Ulterior, prin ordinul Centrului comunicații și informatică al Marelui Stat Major
nr. 253 din 24 decembrie 2014, Mihail Baidauz a fost exclus din lista nominală a
unității și de la toate felurile de asigurare și îndreptat pentru a fi luat la evidență
militară în Centrul Militar Soroca.
Conform art. 35 alin. (3) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22
iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează, la
expirarea contractului; la atingerea vârstei-limită de aflare în serviciul militar; la
clasarea acestora inapți pentru serviciul militar de către comisia medico-militară; la
clasarea acestora apți necombatant pentru serviciul militar de către comisia medico-
militară, în cazul când nu pot fi folosiți pentru serviciul militar din cauza lipsei
funcțiilor vacante; în legătură cu exmatricularea din instituția de învățământ militar –
pentru studenții instituțiilor de învățământ militar; la tăinuirea faptelor ce împiedică
încadrarea în serviciul militar; la dobândirea cetățeniei altui stat; în urma unor măsuri
de organizare – dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei
deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție
inferioară; la transferarea într-o altă structură de stat în care este prevăzut serviciul
special; din motive de inaptitudine pentru funcția exercitată; la comiterea delictelor ce
discreditează titlul de militar; din motive familiale; din inițiativa personală a
militarului; la alegerea în funcții elective; la condamnarea militarului de către instanța
de judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Alin. (11) al aceluiași articol prevede că la eliberarea din serviciul militar prin
contract în cazurile prevăzute la alin.(3) lit. e)-g), i)-k) și m)-o), militarii cu vechimea
în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituțiilor de învățământ
militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de
4
finanțare, sunt obligați să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată
prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar.
Colegiul reține întemeiată concluzia instanței de apel precum că Ministerul
Apărării a suportat cheltuieli pentru instruire prin care se subînțeleg ca cheltuieli
calculate în mod proporțional, ce cuprind mijloace bănești achitate personalului
(militar și civil) implicat în procesul de instruire, cheltuielile pentru cazare,
echipament, alimentație și asigurare medicală, în legătură cu instruirea lui Mihail
Baidauz pentru perioada anilor 2009 – 2013 în sumă de 147.106,58 lei (f.d. 7).
Potrivit art. 27 alin. (6) al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 cu privire la
pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, militarii eliberați din serviciul militar
care, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, au îndeplinit serviciul militar în
Forțele Armate mai puțin de 5 ani achită cheltuielile pentru instruire, independent de
sursa de finanțare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul
militarilor.
Instanța de recurs reține justă concluzia instanței de apel precum că faptul
angajării lui Mihail Baidauz în cadrul Serviciului de Informații și Securitate nu
exclude compensarea cheltuielilor de instruire suportate de Ministerul Apărării, ori
Serviciul de Informare și Securitate nu face parte din Forțele Armate.
Conform art. 9 alin. (1) al Legii nr. 345 din 25 iulie 2003 cu privire la apărarea
națională, forțele destinate apărării naționale sunt Forțele Armate compuse din
Armata Națională și Trupele de Carabinieri.
Potrivit art. 1, alin. 1 al Legii nr. 753 - XIV din 23 decembrie 1999 „serviciul de
Informații și Securitate al Republicii Moldova este organul de stat specializat în
domeniul asigurării securității de stat”.
Astfel, atribuțiile cu caracter militar al ofițerului din cadrul Serviciul de
Informație și Securitate sunt exercitate doar cu titlu complementar.
Punctul 5.1.2 al Strategiei securității naționale, aprobată prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 153 din 15 iulie 2011, prevede că forțele armate sunt destinate
asigurării securității militare și au următoarele misiuni: apărarea independenței,
integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova, participarea la operații
internaționale de pacificare, acordarea de sprijin autorităților civile în situații de criză.
Punctul 5.1.3 al aceleași strategii stipulează că, Serviciul de Informații și
Securitate (SIS) este un organ de stat specializat, căruia îi revine competența directă
de asigurare a securității de stat a Republicii Moldova.
În conformitate cu pct. 3 al Strategiei de reformare a Serviciului de Informații și
Securitate aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 230 din 10 octombrie 2013,
excluderea Serviciului din componența executivului, delegarea funcției de coordonare
a activității către Președintele Republicii Moldova, instituirea controlului parlamentar
asupra activității acestuia, detașarea din componență a Trupelor de Grăniceri,
excluderea competenței de urmărire penală, precum și demilitarizarea Serviciului au
fost etape de reformare, modernizare și adaptare a instituției la rigorile statului de
drept. În același timp, aceste acțiuni au reușit să asigure echilibrul în exercitarea
actului decizional de către instituțiile abilitate.
Colegiul reține, că Serviciul de Informații și Securitate nu este inclus în lista
autorităților publice ale executivului, în cadrul cărora este îndeplinit serviciul militar.
Din sensul prevederilor art. 4 alin. (3) al Legii privind statutul ofițerului de
informații și securitate nr. 170 din 19 iulie 2007 rezultă, că ofițerul de informații are
5
un statut special, conferit de prezenta lege. Acțiunea legilor care reglementează
statutul funcționarului public se extinde asupra ofițerului de informații doar în partea
nereglementată de prezenta lege, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că în raport
cu atribuțiile funcționale și cu misiunile încredințate, ofițerul de informații desfășoară
și activități cu caracter militar – pregătirea de mobilizare și mobilizarea, asigurarea
operațiilor de apărare a țării la declararea stării de asediu sau de război și altele.
Mihail Baidauz a fost instruit în baza comenzii de stat din surse bugetare pentru
necesitățile Armatei Naționale. Ca urmare, cheltuielile de instruire pretinse vor fi
vărsate la bugetul de stat, în condițiile art. 35 alin. (13) al Legii cu privire la statutul
militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, mijloacele financiare, restituite conform
prevederilor alin.(11) și (12), se varsă la bugetul de stat, precum și vor crea condiții
de finanțare pentru alt specialist în domeniu militar.
Conform legilor bugetului anuale, Serviciul de Informație și Securitate și
Ministerul Apărării au bugete diferite, iar ultimul la capitolul de cheltuieli conține
denumirea “Învățămînt public și serviciile de educație. Învățămînt superior”.
Respectiv, sursele financiare bugetare pentru instruirea militarilor sunt alocate expres
și în mod individual Ministerului Apărării, fără a indica că acesta poate fi utilizat și
pentru instruirea personalului necesar Serviciului de Informație și Securitate.
Potrivit contractului de îndeplinire a serviciului militar din 03 august 2009
Mihail Baidauz și-a asumat obligația să îndeplinească serviciul militar prin contract
timp de 9 ani în Forțele Armate ale Republicii Moldova și nu în alte structuri ale
statului. Pregătirea profesională a recurentului a avut loc expres pentru Forțele
Armate, specialitatea transmisiunii teleradiocomunicații neregăsindu-se în statale de
personal ale altor autorități publice.
Legea prevede cazul de compensare a cheltuitelor de instruire în cazul eliberării
militarului Mihail Baidauz din serviciul militar prin contract din propria inițiativă,
fapt constatat în speță.
În cazul transferului militarului în altă structură în care este prevăzut serviciul
special conform art. 35 alin. (3) lit. i) și alin. (11) al Legii cu privire la statutul
militarilor, persoanele cu o vechime în serviciul militar mai mică de 5 ani urmează să
achite cheltuielile pentru instruire. În cazul lui Mihail Baidauz, acesta a fost eliberat
din serviciul militar prin contract la inițiativă personală a acestuia, iar la eliberare,
Mihail Baidauz a fost informat și urma să cunoască despre consecințele legale
negative care urmează să se răsfrângă în privința acestuia.
În acest context, se menționează că legiuitorul a stabilit condiții exprese și
imperative, în care foștii militari pot fi urmăriți pentru rambursarea surselor
financiare alocate Forțelor Armate pentru instruirea personalului necesar acestora.
Argumentul recurentului referitor la faptul că cheltuielile recuperare pentru
instruirea personalelor urmează a fi vărsate la bugetul de stat și nu în contul
Ministerului Apărării, nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori acestea urmează a
vărsate la bugetul de stat prin intermediul Ministerul Apărării.
Colegiul conchide că conform prevederilor art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale, iar reclamantul a dovedit prin probe concludente temeinicia
pretențiilor sale față de Mihail Baidauz. La acest capitol s-a stabilit și practica
judiciară. Conform avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4ac-
8/15 din 15 iunie 2015 cazurile restituirii cheltuielilor suportate de către angajator în
6
legătură cu instruirea colaboratorului sunt fixate chiar prin însăși conținutul normei
legale, care indică drept temei de rambursare a cheltuielilor, ca condiție, astfel ca
raportul de serviciu să înceteze din motive imputabile include încetarea raporturilor
de serviciu. Faptul că în cauza similară Ministerul Apărării împotriva lui Ruslan
Platon instanțele au procedat diferit de practica stabilită, nu constituie temei de
respingere a acțiunii Ministerului Apărării.
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit reiterează că,
conform Convenției europene a drepturilor omului, în materia administrării probelor,
elementul determinat al examenului efectuat de către instanța europeană este maniera
în care probele sunt prezentate în fața judecătorului național (CEDO, hot. Barbera,
Messegue și Jabardo, § 68).
În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire
la ilegalitatea deciziei instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se combat prin
constatările relatate, mai mult că decizia atacată a fost adoptată cu respectarea și
aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de
apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit ajunge
la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține decizia instanței de
apel.
În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se respinge recursul declarat de Mihail Baidauz.
Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016 în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Apărării împotriva lui
Mihail Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței Iulia Sîrcu
judecători Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
Ion Druță
Maria Ghervas
7