2rh-165/17 — cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire

Dosarul nr.2rh-165/17

Instanța de fond: Judecătoria Drochia – N. Podlisnic

Instanța de apel: CA Bălți – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Instanța de recurs: CSJ – I. Sîrcu, S. Moldovan, I. Druță, M. Pitic, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președinte ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu,

judecători Ion Druță, Mariana Pitic,

Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire depusă de către Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova,

în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Ministerul Apărării împotriva lui

Mihail Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 05 aprilie 2017, prin

care s-a respins recursul declarat de către Mihail Baidauz, s-a menținut decizia Curții

de Apel Bălți din data de 01 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 11 mai 2015 Ministerul Apărării s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru

instruire în sumă de 147.106,58 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 martie 2016 s-a refuzat în admiterea

cererii de chemare în judecată înaintată de către Ministerul Apărării (f.d.101 - 104).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2016 s-a admis apelul

declarat de către Ministerul Apărării. S-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia din 23

martie 2016, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea de chemare în

judecată înaintată de Ministerul Apărării. S-a încasat de la Mihail Baidauz în

beneficiul Ministerului Apărării cheltuielile de instruire în sumă de 147.106,50 lei

(f.d. 132 - 135).

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 05 aprilie 2017 a respins

recursul depus de către Mihail Baidauz, a menținut decizia Curții de Apel Bălți din

data de 01 septembrie 2016 ( f.d. 174-180)

La data de 20 iunie 2007 Serviciul de Informații și Securitate a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii, casarea

deciziei instanței de recurs ( f.d. 184-189).

Ca temei de revizuire Serviciul de Informații și Securitate a indicat prevederile

art.449 lit. c) CPC și anume că prin decizia din data de 05 aprilie 2017 Curtea

Supremă de Justiție s-a expus direct asupra drepturilor altor persoane neimplicate în

1

proces și anume a Serviciului de Informații și Securitate cât și a Ministerului

Finanțelor.

Mihail Baidauz la data de 25 august 2017 a depus referință la cererea de

revizuire declarată de Serviciul de Informații și Securitate, prin care a solicitat

admiterea acesteia ( f.d 201-203).

La data de 29 august 2017 Ministerul Apărării a depus referință, prin care indică

că atât Serviciului de Informații și Securitate cât și Ministerului Finanțelor nu-i sunt

atinse drepturile prin soluția adoptată de instanța de recurs, ori Ministerul Apărării nu

a pretins recuperarea cheltuielilor de instruire din bugetul Serviciului de Informații și

Securitate sau din fondurile de retribuire preconizate pentru plata de către Serviciul

de Informații și Securitate în folosul angajatului său. Pretențiile pecuniare formulate

de Ministerul Apărării sunt îndreptate exclusiv către Mihail Baidauz, fără a aduce

atingere Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Finanțelor, solicitând

respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă ( f.d. 205-209).

Conform prevederilor art. 451 alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC cererea

de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce

le confirmă.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră, că cererea de

revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. c) al CPC revizuirea se declară în cazul în care:

„instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces”.

Prin urmare, Colegiul reține, că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca prin hotărârea supusă revizuirii să fie afectate drepturile unor persoane

neimplicate în proces.

La caz, Ministerul Apărării s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Baidauz privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru

instruire, acțiune întemeiată în baza art. 35, alin. 11 al Legii cu privire la statutul

militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005.

Instanța de recurs, soluționând litigiul, a constatat, că la data de 03 august 2009

între Ministerul Apărării și Mihail Baidauz a fost încheiat contractul de îndeplinire a

serviciului militar, potrivit căruia Mihail Baidauz și-a asumat următoarele obligații:

să îndeplinească serviciul militar prin contract în Forțele Armate pe un termen de 9

ani, care va include perioada instruirii și 5 ani în calcul calendaristic după absolvirea

acesteia, în condițiile stabilite de legislația în vigoare cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar; în perioada îndeplinirii serviciului militar prin

contract să îndeplinească cinstit și conștiincios obligațiunile de serviciu, prevederile

Jurământului și alte regulamente militare, ordinele și dispozițiile comandanților, iar

Ministerul Apărării să-l înscrie pe Mihail Baidauz în tabelul nominal al unității.

Asupra militarului se extind obligațiunile, drepturile, înlesnirile și avantajele stabilite

pentru militarii prin contract.

În baza contractului Mihail Baidauz a fost admis la studii în Institutul Militar al

Forțelor Armate “Alexandru cel Bun” (actuala Academie Militară). La 27 iunie 2013

Mihail Baidauz a absolvit Institutul Militar, obținând specialitatea militară

2

„transmisiuni, teleradiocomunicații”, confirmată prin diploma de licență nr.

rezervă conform pct. 140 lit. m) (la inițiativa personală a militarului) al

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în forțele

armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.

Ulterior, prin ordinul Centrului comunicații și informatică al Marelui Stat Major

nr. 253 din 24 decembrie 2014, Mihail Baidauz a fost exclus din lista nominală a

unității și de la toate felurile de asigurare, fiind îndreptat pentru a fi luat la evidență

militară în Centrul Militar Soroca.

Conform art. 35 alin. (3) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22

iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează, la

expirarea contractului; la atingerea vârstei-limită de aflare în serviciul militar; la

clasarea acestora inapți pentru serviciul militar de către comisia medico-militară; la

clasarea acestora apți necombatant pentru serviciul militar de către comisia medico-

militară, în cazul când nu pot fi folosiți pentru serviciul militar din cauza lipsei

funcțiilor vacante; în legătură cu exmatricularea din instituția de învățământ militar –

pentru studenții instituțiilor de învățământ militar; la tăinuirea faptelor ce împiedică

încadrarea în serviciul militar; la dobândirea cetățeniei altui stat; în urma unor măsuri

de organizare – dacă este imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei

deținute în serviciul militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție

inferioară; la transferarea într-o altă structură de stat în care este prevăzut serviciul

special; din motive de inaptitudine pentru funcția exercitată; la comiterea delictelor ce

discreditează titlul de militar; din motive familiale; din inițiativa personală a

militarului; la alegerea în funcții elective; la condamnarea militarului de către instanța

de judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Aliniatul 11 al aceluiași articol prevede că la eliberarea din serviciul militar prin

contract în cazurile prevăzute la alin.(3) lit. e)-g), i)-k) și m)-o), militarii cu vechimea

în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituțiilor de învățământ

militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de

finanțare, sunt obligați să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată

prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar.

Prin urmare, instanța de recurs a reținut întemeiată concluzia instanței de apel

precum că Ministerul Apărării a suportat cheltuieli pentru instruire prin care se

subînțeleg ca cheltuieli calculate în mod proporțional, ce cuprind mijloace bănești

achitate personalului (militar și civil) implicat în procesul de instruire, cheltuielile

pentru cazare, echipament, alimentație și asigurare medicală, în legătură cu instruirea

lui Mihail Baidauz pentru perioada anilor 2009 – 2013 în sumă de 147.106,58 lei (f.d.

7).

Potrivit art. 27 alin. (6) al Legii nr. 1245 din 18 iulie 2002 cu privire la

pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, militarii eliberați din serviciul militar

care, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, au îndeplinit serviciul militar în

Forțele Armate mai puțin de 5 ani achită cheltuielile pentru instruire, independent de

sursa de finanțare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul

militarilor.

Astfel, argumentul revizuentului precum că Serviciul de Informații și Securitate

nu a fost atras în proces, fiindu-i lezate interesele de asigurare a securității statului nu

poate fi reținut, ori cheltuielile suportate de către Ministerul Apărării pentru instruirea

3

lui Mihail Baidauz s-au dispus a fi încasare nemijlocit de la Mihail Baidauz și

nicidecum din bugetul Serviciului de Informații și Securitate sau din fondurile de

retribuire a muncii angajaților acestuia.

Mai mult ca atât, la data de 23 martie 2016 Mihail Baidauz a depus cerere

privind atragerea Serviciului de Informații și Securitate în calitate de intervenient

accesoriu, fiind respinsă de instanța de fond.

Astfel, argumentul invocat în cererea de revizuire a fost deja obiect de dezbateri

în cadrul judecării fondului cauzei.

De asemenea, nu poate fi reținut nici argumentul precum că Ministerul

Finanțelor nu a fost atras în proces, deși are calitate de creditor în cazurile în care

sumele sunt încasate în beneficiul statutului, ori pretinsele circumstanțe nu sunt

susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs.

La caz, Mihail Baidauz a fost instruit în baza comenzii de stat din surse bugetare

pentru necesitățile Armatei Naționale. Ca urmare, cheltuielile de instruire pretinse vor

fi vărsate la bugetul de stat, în condițiile art. 35 alin. (13) al Legii cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, mijloacele financiare, restituite conform

prevederilor alin.(11) și (12), se varsă la bugetul de stat, precum și vor crea condiții

de finanțare pentru alt specialist în domeniul militar.

Prin urmare, interesele statului nu au fost afectare, ori cheltuielile de instruire în

sumă de 147.106,50 lei au fost dispuse spre a fi vărsate în bugetul statului.

Colegiul precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi

criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri,

dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită.

Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept

irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea

de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o

4

parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caractere substanțiale și

obligatorii.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate,

Colegiul consideră, că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. c) și 453 alin. 1, lit. a) CPC

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Serviciul de

Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Maria Ghervas

5