2ra-1030/17 — Incasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Incasarea sumei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1030/17 — Incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.2ra-1030/17
Prima instanță: Judecătoria Telenești, judecător – L. Iarmaliuc
Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz
ÎNCHEIERE
26 iulie 2017 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova,
Judecători – Iurie Bejenaru, Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Apărării al
Republicii Moldova împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017,
prin care au fost admise apelurile declarate de Palade Vasile și Serviciul de
Informații și Securitate, casată hotărârea Judecătoriei Telenești din 18 octombrie
2016 de admitere a acțiunii, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova către Palade Vasile,
intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate, privind încasarea
cheltuielilor suportate pentru instruire,
constată:
La 06 iunie 2016, Ministerul Apărării al RM a înaintat cerere de chemare în
judecată către Palade Vasile, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și
Securitate al RM, privind încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire.
În motivarea acțiunii, a indicat că, în anul 2004, Palade Vasile a fost admis la
studii în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, pe care
l-a absolvit la 05 iulie 2008, obținând specialitatea „Artilerie”, fapt confirmat prin
diploma de licență seria AL1 nr. 50811800029.
Odată cu admiterea la studii, Palade Vasile a încheiat cu comandantul
Institutului militar, contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada
01.09.2004-01.09.2013, în baza căruia pârâtul s-a obligat să îndeplinească serviciul
militar pe parcursul perioadei indicate.
Cu toate acestea, prin ordinul Ministerului Apărării din 14.05.2013, pârâtul a
fost trecut în rezervă conform pct. 140 lit. m) al Regulamentului cu privire la
modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.941 din 17.08.2006 (la inițiativa personală a militarului). Iar, ulterior
prin ordinul comandantului Batalionului 22 de menținere a păcii nr. 103 din
03.06.2013, Palade Vasile a fost exclus din lista nominală a unității și de la toate
felurile de asigurare și îndreptat pentru a fi luat la evidența militară în Centrul
Militar Teritorial Orhei.
Cheltuielile suportate de Ministerul Apărării pentru instruirea reclamatului în
cadrul Institutului Militar constituie: anul 2004 (24.07.2004-31.12.2004) - 10
876,00 lei, anul 2005 - 17 430,00 lei, anul 2006 - 25 271,00 lei, anul 2007 - 34
905,00 lei, anul 2008 (01.01.2008-05.07.2008) - 24 334,00 lei, iar în total: 112
816,00 lei.
Din motivul că pârâtul a îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în
perioada 01.09.2008-03.06.2013, suma pe care urmează să o achite acesta
proporțional termenului serviciului militar constituie: 112 816.00 lei: 60 luni x 3
luni - 5640,80 lei.
Pentru instruirea sa, Palade Vasile nu a suportat careva cheltuieli, deoarece
pregătirea cadrelor militare se efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul
de stat în baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor Armate. Pe
parcursul instruirii reclamatul a fost asigurat gratuit cu alimentație, echipament,
bursă, cazare, asigurare medicală, etc.
Prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu obligațiile
asumate în contract, Palade Vasile a lipsit Ministerul Apărării de un specialist în
domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de bază și de luptă specifice
Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității statului, impunând totodată
de a prevedea și de a instrui cadre noi în domeniul dat, impunând statul să suporte
cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi.
Astfel, pregătirea cadrelor militare în cadrul instituțiilor de învățământ militar
nu se realizează în scopurile personale ale militarului, dar în interesele securității
naționale și ale statului. Statul și militarul având obligații reciproce, statul - de a
asigura instruirea militarului la specialitatea aleasă, iar militarul, la rândul său, să
îndeplinească serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare
de învățământ.
Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea de la Palade Vasile
a sumei de 5640,80 lei cu titlu de recuperare a cheltuielilor de instruire.
La data de 02 august 2016, Serviciul de Informații de Securitate al Republicii
Moldova a depus în instanța de judecată cerere de intervenire în proces în calitate
de intervenient accesoriu.
Prin încheierea din 05 august 2016, instanța a dispus atragerea la cerere, în
proces a Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de intervenient
accesoriu.
La data de 30 septembrie 2016, reclamantul a depus cerere de concretizare a
cerințelor, solicitând deja spre încasare de la pârâtul Palade Vasile suma de
1880,26 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Telenești din 18 octombrie 2016, acțiunea a fost
admisă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, au fost admise
apelurile declarate de Palade Vasile și Serviciul de Informații și Securitate, casată
hotărârea Judecătoriei Telenești din 18 octombrie 2016 de admitere a acțiunii și
pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
La 27.03.2017, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2017, prin care a solicitat
casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat
prevederile legale, la caz, nu a aplicat prevederile legale cu caracter special,
bazându-se doar pe norme de drept cu caracter general.
La 29.05.2017, Palade Vasile a depus referință la cererea de recurs, prin care
a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil.
La 29.05.2017, Serviciul de Informație și Securitate a depus referință la
cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei
instanței de apel.
Studiind materialele dosarului prin prisma celor invocate în cererea de recurs,
în referințe, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul
Apărării al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel, or,
până la adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 230 din 10.10.2013 privind aprobarea
Strategiei de reformare a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii
Moldova și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a
Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova pentru anii 2014-
2018, Serviciul de Informație și Securitate făcea parte din componența
executivului, iar prin aprobarea acestei hotărâri a fost dispusă excluderea
Serviciului din componența executivului, delegarea funcției de coordonare a
activității către Președintele Republicii Moldova, instituirea controlului
parlamentar asupra activității acestuia, detașarea din componență a Trupelor de
Grăniceri, excluderea competenței de urmărire penală, precum și demilitarizarea
Serviciului, care au fost etape de reformare, modernizare și adaptare a instituției la
rigorile statului de drept. Astfel, circumstanțele stabilite în speță nu cad sub
incidența prevederilor hotărârii enunțate, deoarece ordinul de angajare a lui Palade
Vasile în Serviciul de Informație și Securitate datează cu 18.04.2013, adică până la
aprobarea hotărârii enunțate, în așa fel, fiind lipsit de temei argumentul
recurentului, precum că Serviciul de Informație și Securitate nu făcea parte din
componența executivului, și respectiv de la Palade Vasile urmează a fi încasate
cheltuielile pentru instruire.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în
care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul Ministerului Apărării al RM nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece
recursul se referă doar la dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, însă
acesta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actului judecătoresc
contestat.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului recurat.
Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest sens, Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, pe când motivele recursului invocate în speță sunt similare
celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Ministerul Apărării al RM, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.
(1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Apărării al
RM.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător
Svetlana Filincova
Judecători Iurie Bejenaru
Tamara Chișca-Doneva