2rac-130/17 — încasarea datoriei și a dobînzii de întîrziere

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2rac-130/17

Mun. Chișinău

Judecător: S. Lazari

Curtea de Apel Chișinău

Judecători:M. Anton, G. Dașchevici, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Beșleaga-Lux” în proces de lichidare, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Beșleaga-Lux” în proces de lichidare împotriva Societății pe

Acțiuni „Interenergo” privind încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016,

constată:

La 08.08.2014, SRL „Beșleaga-Lux” în proces de lichidare, s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva SA „Interenergo”, prin care a solicitat

încasarea de la SA „Interenergo” a datoriei restantă în mărime de 126249,14 lei și

dobânda de întârziere aferentă, aplicarea față de SA „Interenergo” măsurile de

asigurare a acțiunii prin sechestrarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în

proprietatea acestuia, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 111 732 lei.

În motivarea acțiunii societatea reclamantă a indicat că prin hotărârea

Judecătoriei Comerciale de Circumscripție din 26.11.2012 a fost intentat procesul de

lichidare față de SRL „Beșleaga- Lux”, iar gestiunea societății a fost transmisă

lichidatorului certificat Ciobanu Dorin.

Menționează societatea reclamantă că în urma restabilirii evidenței contabile

și inventarierii masei debitoare, s-a constatat că în perioada lunii octombrie 2007 și

ianuarie 2008, au fost stabilite relații contractuale între SRL „Beșleaga-Lux” în

lichidare și SA „Interenergo”, ultima acumulând o datorie de 126249,14 lei, potrivit

actului de verificare și raportul independent de audit întocmit de „Total Audit” SRL.

Relatează că la 24.09.2013 a expediat în adresa pârâtei somația nr.2e-

1339/2012 cu cerința de a efectua transferul datoriei restante pe contul de acumulare

gestionat de lichidator, însă nu a fost primit nici un răspuns sau o încercare de

soluționare a conflictului pe cale amiabilă.

Susține că este necesar de a aplica măsuri de asigurare a acțiunii prin

aplicarea sechestrului pe bunurile pârâtei, deoarece comportamentul pârâtei prin

neachitarea restanței și neonorarea obligațiilor contractuale ar putea duce la

înstrăinarea nelegitimă a averii pârâtei, ceea ce ar crea dificultăți sau imposibilă

executarea hotărârii judecătorești.

1

În drept societatea reclamantă și-a motivat cererea pe dispozițiile art.art.9

alin.(l), 90-100, 513 alin.(l), 572 alin.(2), 575, 585, 602, 619 alin.(2) Cod civil,

art.art.7, 85 alin.(4), 166, 167, 174- 176 CPC.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 august 2014 s-a

aplicat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile care aparțin SA „Interenergo”

proporțional sumei de 126249,14 lei ca măsură de asigurare a acțiunii.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2014

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca tardivă.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06

martie 2015 s-a încasat din contul SRL „Beșleaga-Lux” în lichidare taxa de stat în

beneficiul statului 3787,47 lei.

La 30.12.2014, SRL „Beșleaga-Lux” în lichidare a contestat cu apel hotărârea

primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă cu încasarea din contul intimatei a mijloacelor bănești în

sumă totală de 126249,14 lei și dobânda de întârziere aferentă în mărime de 111732

lei.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, s-a respins apelul

declarat de SRL „Beșleaga-Lux” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 16 decembrie 2014.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată,

instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material

și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, SRL „Beșleaga-Lux” în

lichidare a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 și a hotărârii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2014, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Instanța de recurs constată că, la materialele pricinii nu există confirmarea

recepționării deciziei instanței de apel din data de 26 mai 2016, astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 01

septembrie 2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

2

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către SRL „Beșleaga-Lux” în proces de lichidare, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SRL „Beșleaga-Lux” în proces de lichidare, ca

inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Beșleaga-Lux”

în proces de lichidare se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

4