2rc-201/16 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2rc-201/16 : Instanţa de fond judecătoria Buiucani mun. Chişinău (jud: S. Lazari Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruşă) DECIZIE 10 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători: Maria Ghervas Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Societatea Comercială „Beşleaga-Lux” Societate cu Răspundere Limitată împotriva încheierii din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societatea Comercială „Beşleaga-Lux” Societate cu Răspundere Limitată s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Societății pe Acțiuni „Interenergo” privind încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere.

c o n s t a t ă : La data de 08.08.2014, SC „Beşleaga-Lux” SRL s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva SA „Interenergo” privind încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere. În motivarea acțiunii s-a indicat că, la data de 26.11.2012, judecătoria Comercială de Circumscripție, prin hotărîrea nr. 2e-1339/12, a intentat procesul de lichidare faţă de SC „Beşleaga-Lux” SRL, fiind transmisă gestionarea societății lichidatorului Ciobanu Dorin. Menționează că, în urma restabilirii evidenței contabile şi a inventarierii masei debitoare, s-a constatat că în perioada lunii octombrie a anului 2007 şi ianuarie a anului 2008, între reclamant şi pîrît au fost stabilite relații contractuale, în rezultatul cărora SA „Interenergo” a acumulat față de reclamant o datorie în mărime totală de 126249,14 lei, fapt confirmat prin actul de verificare şi Raportul independent de audit întocmit de SA „Total Audit” SRL anexat la dosar.

Susține că, deoarece pîrîtul nu şi-a executat obligațiile contractuale, reclamantul a remis în adresa pîrîtului somaţia cu solicitarea de a restitui datoria pe contul de acumulare gestionat de lichidator, fapt însă ignorat de către acesta. Solicită reclamantul încasarea de la SA „Interenergo” în beneficiul său a datoriei în mărime de 126249,14 lei şi a dobânzii de întârziere aferente, calculate conform art. 619 Cod civil. 1 Prin hotărîea din 16 decembrie 2014 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a respins acțiunea înaintată de SC „Beşleaga-Lux” SRL. Prin încheierea din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea apelantului SC „Beşleaga-Lux” SRL privind scutirea de la plata taxei de stat; nu s-a dat curs apelului depus de SC „Beşleaga-Lux” SRL şi s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 5354,58 lei, acordându-i un termen de 7 zile din data recepționarii încheierii.

La data de 27 ianuarie 2016 SC „Beşleaga-Lux” SRL a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei încheieri de admitere a cererii privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel a apreciat arbitrar probele din dosar, interpretînd în mod eronat legea, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cererii, ceea ce constituie temei de casare a acesteia.

Menționează că, conform extrasului Camerei înregistrării de Stat nr. 20944 din 26.08.2014, întreprinderea SC „Beşleaga-Lux” SRL se află în stare pasivă, adică nu mai practică activitate de întreprinzător şi respectiv, nu dispune de venituri, faptul dat fiind înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice în baza informațiilor oferite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi ca urmare a dizolvării persoanei juridice cu deschiderea procedurii lichidării prin hotărârea nr.2e-1339/2012 din 26 noiembrie 2012. Afirmă că, la data depunerii cererii de apel, societatea nu a desfășurat şi nici nu poate desfășura activitate de antreprenoriat, fiind în stare pasivă, din motivul dizolvării persoanei juridice şi deschiderii procedurii de lichidare, fapt ce duce la imposibilitatea obținerii şi dispunerii de beneficii (venituri), mijloace financiare în valută națională pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Declară că, prin procesul-verbal nr. 1 din 02.04.2014, cu privire la rezultatele inventarierii, Comisia de inventariere, constituită din lichidatorul desemnat de instanța de judecată şi reprezentantul companiei SRL “Total Audit”, a constatat că societatea dizolvată nu dispune în general de active materiale, inclusiv nu dispune de mijloace bănești la conturile curente deținute la BC “FinComBank” SA, BC „Victoriabank” SA, BC “BCR Chișinău” SA şi la BC “Banca de Economii” SA, care ar permite achitarea taxei de stat stabilită de lege pentru examinarea cererii de apel. La fel, menționează că sumele care urmează a fi încasate de la debitorul societății dizolvate, urmează a fi achitate în contul stingerii creanțelor creditorilor, precum şi în contul stingerii datoriilor la bugetul public național.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Însă, rezultînd din faptul că în cadrul ședinței de judecată din 03.12.2016, instanța de apel a pronunțat doar dispozitivul încheierii, iar actul judecătoresc integral a fost recepționat de către recurent la data de 21 ianuarie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 124), Colegiul consideră că recursul declarat de SC „Beşleaga-Lux” SRL la data de 27 ianuarie 2016, este în termen. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră recursul întemeiat și pasibil de a fi admis din următoarele considerente.

2 Conform art. 427 lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema în fond. Astfel, norma art. 83 alin. (1) CPC stipulează că taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Prin urmare, o condiție indispensabilă pentru admiterea spre examinare a cererii de apel reprezintă plata taxei de stat, dovada căreia potrivit art. 365 alin. (4) CPC se anexează la cererea de apel.

În același timp, art. 85 alin. (1) CPC indică cine și în ce condiții sunt scutiți de la achitarea taxei de stat. În continuare se relevă faptul că potrivit alin. (2) al aceluiași articol, pot fi stabilite prin lege și alte cazuri de scutire a părților de plata taxei de stat, potrivit alin. (4) în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei. Astfel legea sus enunțată, admite cazuri în care instanța judecătorească, în funcție de starea materială a unui participant la proces, este în drept să scutească de plata taxei de stat participantul care se încadrează în cazurile enumerate de art. 85 CPC.

În speță, apelantul a depus cererea de apel fără a achita taxa de stat, dar a solicitat, în urma prezentării unor înscrisuri necesare pentru scutirea de la plata taxei de stat din considerentul imposibilității achitării acesteia ca consecință a stării financiare precare. Instanța de apel, examinînd la data de 03.12.2015 cererea privind scutirea apelantului de la achitarea taxei de stat a respins-o, impunând apelantul de a achita taxa de stat în sumă de 5354,58 lei. Colegiul consideră concluzia instanței de apel ca neîntemeiată, deoarece apelantul a justificat prin probe cerința de scutire de la plata taxei de stat, însă ne fiind examinate de către instanța de apel.

La caz, SC „Beşleaga-Lux” SRL, întru susținerea situației financiare precare şi imposibilitatea achitării plăţii taxei de stat la depunerea apelului, a prezentat instanței de apel extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 349 eliberat de Camera Înregistrării de Stat din 10.01.2013; procesul-verbal nr. 1 din 02.04.2014; certificatul nr. 1-167 din 03.01.2013 eliberat de BC „FinComBank” SA; comunicat informativ privind disponibilul în conturile bancare nr. 5441 din 26.12.2012 eliberat de BC „Victoriabank” SA; scrisoarea nr. 566 din 11.01.2013 eliberat de BC „BCR Chișinău”; certificatul nr. 09-04/71 din 04.01.2013 eliberat de BC „BC „Banca de Economii” SA; informația nr. 03/5419 din 12.12.2013 eliberat de ÎS „Registru”; informația nr. 2239 din 14.12.2013 din 14.12.2013 eliberată de AGEPI; informația eliberată de ÎS „Cadastru” (f.d.

48 - 58). Or, aceste înscrisuri probează cu certitudine circumstanțele invocate de recurent. Mai mult ca atît, în justificarea soluției adoptate, instanța de apel s-a axat prioritar pe concluzia că apelantul SC „Beşleaga-Lux” SRL nu a prezentat careva probe pertinente şi admisibile pentru a demonstra starea financiară generală a acestuia. Or, o 3 asemenea abordare a cerinței înaintate este inadmisibilă, atîta timp cît se bazează doar pe presupuneri și nu pe probe pertinente. În context instanța amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil, iar factorul financiar, respectiv incapacitatea de a achita o taxă de stat, nu poate servi ca motiv de a nu recurge la această cale de atac.

De altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen nu exclude niciodată ipoteză că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță (Tolstoy -Miloslavsky împotriva Regatului Unit), dar această restricție se impune a fi una justificată, generată de situația celui ce recurge la calea de atac, dar și conformă normelor care guvernează accesul la justiție. Respectiv, impunerea achitării taxei de stat în condițiile în care norma legală, și situația contestatarului prevede scutirea de la achitarea taxei de stat - ar restricționa nejustificat accesul la justiție, și s- ar admite astfel încălcarea unuia din drepturile fundamentale consfințite în Convenție.

Astfel, din circumstanțele menționate supra, Colegiul conchide asupra necesității casării încheierii din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și emiterii unei încheieri noi de admitere a cererii de scutire de la plata taxei de stat, pentru a nu admite încălcarea dreptului la o cale de atac și pentru a evita orice atingere adusă însăși substanței dreptului la un tribunal și cauza urmează a fi restituită la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea apelului depus de SC „Beşleaga-Lux” SRL în fond. În contextul celor expuse, conducîndu-se de prevederile art. 427 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite cererea de recurs declarată de Societatea Comercială „Beşleaga-Lux” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează încheierea din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societatea Comercială „Beşleaga- Lux” Societate cu Răspundere Limitată s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Societății pe Acțiuni „Interenergo” privind încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere. Se pronunță o nouă încheiere prin care se scutește Societatea Comercială „Beşleaga-Lux” Societate cu Răspundere Limitată de la achitarea plății taxei de stat la depunerea cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Oleg Sternioală 4