3ra-360/17 — anularea deciziei, cererea recovențională

3ra-360/17 — anularea deciziei, cererea recovențională (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-360/17

Judecător: T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigorovscaia

Lilia împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica privind anularea deciziei,

cererea reconvențională înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova împotriva Liliei Grigorovscaia privind rambursarea

indemnizației,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 13

iunie 2016,

c o n s t a t ă

La 22 iulie 2015, Grigorovscaia Lilia prin intermediul avocatului Ciuchitu

Vitalie (mandat nr. 0066170) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica solicitînd anularea deciziei din

procesul verbal nr. 1603 din 28.11.2014 prin care s-a refuzat stabilirea indemnizației

de maternitate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 28 noiembrie 2014,

Grigorovscaia Lilia s-a adresat către pârât cu o cerere prin care a solicitat prelungirea

plății indemnizației de maternitate care i-a fost plătită în perioada anterioară. Cererea

respectivă a fost refuzată. Drept motiv al refuzului a fost invocat faptul că, în luna

septembrie anului 2013 reclamanta a avut venit asigurat în mărime de 852 lei, fapt

care în viziunea pârâtului - DG CTAS s. Botanica exclude posibilitatea acordării

indemnizației.

Menționează reclamanta că, suma respectivă a fost calculată de către angajator

la desfacerea contractului individual de muncă, ca compensație pentru concediul

anual nefolosit. Iar, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 lit. c) a Legii nr.489

din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale acest fel de drepturi nu

sânt incluse în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.

Consideră reclamanta că, reieșind din prevederile menționate suma de 852 lei

nu trebuia să fie inclusă în contul personal a acesteia în calitate de venit asigurat

pentru luna septembrie.

Indică reclamanta, că în luna septembrie 2013, nu a lucrat nici o zi, fapt care a

fost confirmat prin certificatul eliberat de angajator și care a fost prezentat. Totodată,

în certificatul respectiv este indicat că indemnizația pentru concediul anual nefolosit

a fost calculată în mărime de 717 lei, aceasta fiind suma care urma să-i fie plătită

nemijlocit reclamantei, iar în contul reclamantei de către CNAS a fost trecută suma

de 852 lei. Diferența dată se datorează faptului achitării de către angajator a

următoarelor contribuții și taxe: 52.12 lei - 6% - contribuții individuale la fondul

social; 53.97 lei - impozit pe venit; 29.82 lei - 3.5% - primă pentru asigurare

medicală, în mărimea stabilită pentru anul 2013. Cumulul acestor plăti este de

135.91 lei, împreună cu suma de 717 lei, care urma să fie plătită de către angajator

nemijlocit reclamantei, iar în contul reclamantei de CNAS a fost trecută suma de 852

lei.

Consideră reclamanta că, decizia contestată este una ilegală, motiv din care

solicită anularea acesteia.

Menționează reclamanta, că cu decizia contestată a făcut cunoștință la 25

aprilie 2015 prin scrisoarea nr. x-01/09-2306 din 22 aprilie 2015 expediată în adresa

ei.

La 22 mai 2014, a înaintat pârâtului o cerere prealabilă la care nu a primit

răspuns.

Solicită reclamanta, anularea deciziei adoptate de către DG CTAS s. Botanica

prin proces verbal nr. 1603 din 28.11.2014 prin care s-a soluționat cererea cu privire

la acordarea indemnizației de maternitate /prelungire/ și prin care s-a decis a refuza

în stabilirea indemnizației.

În drept, cererea este întemeiată pe prevederile normelor sus menționate, cât și

art. 26 contenciosului administrativ, art. 166, 167, 277, 278 CPC.

La 16 octombrie 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cererea

reconvențională împotriva Liliei Grigorovscaia cu privire la obligarea acesteia de a

rambursa în bugetul asigurărilor sociale de stat, prin intermediul Casei Naționale de

Asigurări Sociale suma de 32 570, 45 lei, care i-a fost achitată ca indemnizație de

maternitate.

În motivarea acțiunii reconvenționale Casa Națională de Asigurări Sociale a

indicat, că la 16 mai 2014, Grigorovscaia Lilia a depus cerere la CTAS Botanica

privind stabilirea indemnizației de maternitate ca soție aflată la întreținerea soțului.

La momentul examinării actelor s-a constatat că în extrasul de cont al acesteia

(informația privind venitul asigurat al pârâtei deținută de Registrul de stat al

evidenței individuale) nu a fost reflectat venit asigurat deținut de către pârâtă ceea ce

a determinat la faptul de a se stabili indemnizația de maternitate în cuantum de

32 570,45 lei conform Deciziei CTAS Botanica din 28 mai 2014, indemnizația

respectivă fiind achitată pentru concediul medical seria 01 nr. 500422 din 13 mai

2014.

Ulterior, la data de 30 septembrie 2014, Grigorovscaia Lilia a prezentat la

CTAS Botanica un alt certificat de concediu medical seria 01 nr. 499586 prin care s-

a prelungit concediul de maternitate ca urmare a unei nașteri complicate și la

momentul stabilirii/prelungirii indemnizației de maternitate s-a constatat că de facto

în extrasul de cont al acesteia este reflectat un venit asigurat (salariu) în luna

septembrie 2013 obținut de la angajatorul său SRL „Tarol-DD” pentru perioada

01.09.2013 - 03.09.2013.

Astfel, venitul asigurat apărut în perioada menționată a determinat

reexaminarea actele prezentate și în urma căreia s-a constatat că înscrierea nr. 11 din

carnetul de muncă seria AA nr.0765030 al pârâtei este corectată și potrivit acesteia

pârâta și-ar fi încetat contractul individual de muncă cu angajatorul său la data de

10.08.2013. Pentru a se confirma înscrierea dată, CTAS Botanica a înaintat o

interpelare către SRL „Tarol-DD” și ca urmare prezentării extrasului din ordinul nr.

446-C din 02.09.2013, pârâta Grigorovscaia Lilia Vladimir s-a concediat prin

demisie (art. 85 alin. (l) Codul Muncii) din funcția de secretar, începînd cu data de

03 septembrie 2013.

Ulterior, angajatorul a efectuat și rectificările corespunzătoare în carnetul de

muncă, potrivit căreia s-a încetat raportul de muncă la data de 03 septembrie 2013

(data respectivă coincide și cu datele existente din extrasul de cont al pârâtei). Astfel,

potrivit art. 81 alin. (2) al Codului Muncii, ziua încetării contractului de muncă se

consideră ultima zi de muncă, deci în prezentul caz pârâta și-a încetat raportul de

muncă în luna septembrie și în aceiași lună dispune de un venit asigurat în cuantum

de 852 lei, venit din care s-au achitat contribuții de asigurări sociale.

Motivele care nu i se pot imputa la pierderea statutului de asigurat sunt

prevăzute expres prin art. 86, alin. (l) lit. b), c), d), f), x) și y) din Codul Muncii însă,

conform înscrierii nr. 11 (rectificate) din carnetul de muncă al pârâtei, aceasta și-a

încetat raportul de muncă cu angajatorul său SRL „Tarol-DD” la data de 03

septembrie 2013 în baza prevederilor art. 85 alin. (l) al Codului Muncii care prevede

demisia, ceea ce reprezintă desfacerea contractului individual de muncă din proprie

inițiativă a salariatului.

Respectiv, motivul încetării raportului de muncă nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 86, alin. (l), lit. b), c), d), f), x) și y) din Codul muncii care sunt

indicate de art. 16 alin. (5) al Legii nr. 289-XV din 22.07.2004 ca excepții.

Totodată, concediul medical pentru concediul de maternitate i s-a acordat

pârâtei la data de 13 mai 2014 (conform certificatului medical seria 01 nr. 50422),

iar demisia a survenit la data de 03 septembrie 2013. Pârâta Grigorovscaia Lilia nu a

întrunit condițiile stabilite de legislație pentru a dispune de statutul de soție aflată la

întreținerea soțului, ceea ce i-ar acorda dreptul de a beneficia de indemnizației de

maternitate ca soție aflată la întreținerea soțului, adică soția se consideră aflată la

întreținerea soțului dacă nu este angajată timp de 9 luni consecutive premergătoare

lunii acordării concediului de maternitate.

Consideră că, neîntrunind condițiile stabilite de legea specială (Legea privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale nr. 289-XV din 22.07.2004 cu ultimele modificări intrate în vigoare la data

de 01.04.2014), pârâta nu are dreptul de a beneficia de indemnizația de maternitate

din venitul obținut de către soțul acesteia, deoarece nu deține statut de soție aflată la

întreținerea soțului, din care motiv s-a emis Procesul-verbal nr. 1603 din 28.11.2014

privind refuzul în stabilirea indemnizației de maternitate.

Menționează Casa Națională de Asigurări Sociale că prin scrisorile nr. XO

1/09-6428 din 03.12.2014, nr. XO 1/09-5285 din 04.08.2015, nr. XO 1/09-2306 din

22.04.2015, CTAS Botanica a informat, explicat în detaliu situația creată și a

solicitat să restituie suma de 32 570,45 lei primită sub formă de indemnizație de

maternitate neîntemeiat, însă aceasta a refuzat pînă în prezent.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 23 noiembrie 2013, s-a

atras în proces SRL „Tarol-DD” în calitate de intervenient accesoriu (f.d.52).

Ulterior, reclamanta prin intermediul reprezentantului a depus cerere prin care a

completat cerințele acțiunii (f.d.66).

În motivarea acesteia a invocat că, norma de drept invocată de către partea

pârâtă în favoarea soluției prin care s-a refuzat plata indemnizației de maternitate în

prelungire și se solicită restituire indemnizației achitate, și anume art. 16 (5) al Legii

nr. 289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale a întrat în vigoare la data de 01.04.2014. Acest fapt

urmează coraborat cu prevederile art. 6 (l) al CC care prevede expres: Legea civilă

nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire

a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații

juridice stinse anterior.

Menționează că specificul speței date constă în faptul că, constituirea situației

juridice s-a produs nu atunci când s-a produs riscul asigurat, care după cum invocă

partea pârâtă este momentul acordării concediului medical la data de 13.05.2014, dar

atunci când a fost conceput copilul. Or, după conceperea copilului de voința

reclamantei nu mai depindea producerea riscului asigurat adică dezvoltarea fătului

pînă la termenul de 30 de săptămâni cînd conform prevederilor aliniatului 2 al

articolului citat reclamantei urma să fie acordată indemnizația și/sau să fie acordat

concediul medical. Or, cauza producerii riscului asigurat a fost anterioară intrării în

vigoare normei citate. Din acest motiv asupra acestei perioade de timp nu este

aplicabilă norma citată.

Atenționează, că reclamanta nu putea să prevadă că, condițiile de acordarea a

indemnizației vor fi modificate și nu putea să își schimbe comportamentul în raport

cu aceste modificări atunci cînd a decis să conceapă copilul și să păstreze fătul.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 13 iunie 2016 (f.d.74,

f.d.79-81):

-S-a admis acțiunea Liliei Grigorovscaia împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, DG Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica cu privire la

anularea deciziei din procesul-verbal nr. 1603 din 28.11.2014 prin care s-a refuzat

stabilirea indemnizației de maternitate;

-S-a anulat decizia comisiei pentru stabilirea prestațiilor de asigurări sociale din

cadrul DG CTAS s. Botanica mun. Chișinău nr. 1603 din 28.11.2014, prin care a fost

refuzată stabilirea (prelungirea) acordării indemnizației de maternitate d-nei

Grigrovscaia Lilia;

-S-a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea reconvențională a Casei Naționale

de Asigurări Sociale împotriva Liliei Grigorovscaia cu privire la rambursarea la

bugetul asigurărilor sociale de stat suma de 32 570,45 lei care au fost achitate ca

indemnizație de maternitate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 13 iunie 2016 (f.d.108- f.d.118).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 04 ianuarie 2017, în termenul

prevăzut de lege, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

înaintate de Grigorovscaia Lilia și admiterea integrală acțiunii reconvenționale

depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța

de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii.

La 14 martie 2017 Grigorovscaia Lilia prin intermediul avocatului Ciuchitu

Vitalie (mandat nr. 0066170) a prezentat referința pe marginea recursului depus,

solicitând declararea acestuia inadmisibil

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,

or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță