2r-221/17 — incasarea datoriei

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător – M. Guzun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, A. Minciuna, V. Negru Dosar nr. 2r-221/17 DECIZIE 05 aprilie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Chislin Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL-20 către Chislin Vladimir cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Chislin Vladimir împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 27 martie 2007, a co ns ta ta t: La 01 noiembrie 2006, ÎMGFL-20 a înaintat cerere de chemare în judecată către Chislin Vladimir cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acțiunii a indicat că, ÎMGFL-20, în baza statutului și din numele locatarilor, a încheiat contractul cu privire la furnizarea energiei termice cu SA „Termocom”, în procedura planului, prin care și-a asumat obligația de a achita la timp facturile pentru energia termică furnizată. SA „Termocom”, în procedura planului, a livrat energia termică în volumul complet, însă consumatorul Chislin Vladimir refuză să achite facturile. Reclamațiile expediate consumatorului, Chislin Vladimir, cu privire la achitarea facturilor pentru energia termică, au rămas fără răspuns, datoriile nefiind achitate de către acesta.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 martie 2007, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL-20 și s-a încasat de la Chislin Vladimir, în beneficiul ÎMGFL-20, datoria în sumă de 8446,96 lei. La data de 02 decembrie 2016, Chislin Vladimir a declarat apel împotriva hotărârii nominalizate, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei încheieri privind încetarea procesului în baza art. 265 lit. b) CPC. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, cererea lui Chislin Vladimir privind repunerea în termenul de declarare a apelului a fost respinsă, iar cererea de apel a fost restituită ca depusă în afara termenului legal.

Împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, Chislin Vladimir a declarat recurs la data de 21 februarie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii privind restituirea cererii de apel cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru soluționarea apelului declarat. În motivarea recursului, a indicat că soluția instanței de apel este una ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel a încălcat procedura de examinare a cererii sale, pronunțându-se asupra acesteia în lipsa apelantului-recurent, cu 30 de minute înainte de ora fixată pentru petrecerea ședinței de judecată. De asemenea, instanța de apel a dat o interpretare eronată probelor prezentate de Chislin Vladimir întru argumentarea cererii de repunere în termen a apelului, precum și a normelor procedurale.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Chislin Vladimir întemeiat și care necesită a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. După cum atestă materialele cauzei, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 martie 2007, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL-20 și s-a încasat de la Chislin Vladimir în beneficiul ÎMGFL-20 datoria în sumă de 8446,96 lei.

În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, cererea lui Chislin Vladimir privind repunerea în termenul de declarare a apelului a fost respinsă, iar cererea de apel a fost restituită ca depusă în afara termenului legal. Potrivit dispozițiilor art. 369 alin.(1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. Conform prevederilor art. 116 alin. (1)-(4) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Raportând dispozițiile normelor citate mai sus la circumstanțele speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atrage atenția asupra faptului că recurentul Chislin Vladimir a fost citat în ședința instanței de apel pentru data de 14 februarie 2017, ora 14.30 (f.d. 35), însă potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 14 februarie 2017, ședința a început la orele 14.00, astfel cererea de repunere în termen a apelului fiind examinată în lipsa lui Chislin Vladimir, acesta fiind privat de dreptul său procesual de a se expune și a-și susține pretențiile (f.d.39). În ceea ce privește tardivitatea apelului, constatată de către instanța de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, examinarea pricinii în prima instanță, a avut loc cu încălcarea procedurii de citare legală a pârâtului/recurentului, pricina fiind examinată în lipsa ultimului.

În conformitate cu art. 26 alin. (1), (2) CPC, procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței. Articolul 193 alin. (1) CPC statuează că judecarea pricinilor civile are loc în ședință de judecată cu înștiințarea obligatorie a participanților la proces despre locul, data și ora ședinței.

Potrivit celor elucidate, la materialele cauzei nu există probe despre citarea recurentului de către instanța de fond la domiciliul acestuia (str. Bogdan Voievod 2, ap. 245, mun. Chișinău) și nici citarea publică la domiciliul dat, și care ar putea fi considerată de instanța de fond, drept citare legală. Astfel, Colegiul consideră că recurentul nu a fost citat legal de către prima instanță, cauza fiind examinată în lipsa acestuia din prima ședință, fără ca instanța să dispună de dovada recepționării citației de către Chislin Vladimir și nici nu a întreprins măsurile cuvenite în vederea citării repetate a acestuia. În același rând, este de menționat că, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii, primesc copia hotărîrii prin poștă, însă la materialele dosarului lipsesc probe cu privire la recepționarea de către recurent a dispozitivului hotărîrii contestate, în conformitate cu art.100 și art.105 CPC.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că termenul de declarare a apelului a fost omis de către apelantul-recurent din motive ce nu-i pot fi imputate, or, careva probe concludente cu referire la faptul că recurentul intenționat a omis termenul de contestare a hotărârii primei instanțe, nu au fost stabilite. Colegiul reține că respectarea de către părți a termenilor legali constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea asigurării bunei funcționări a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de Lege și doar în cazul în care partea înaintează o cerință de repunere în termen, justificată obiectiv și probată prin probe pertinente și admisibile, în temeiul art. art. 116, 118, 121, 122 și 362 alin. (3) CPC, prin care va dovedi că omiterea termenului a fost cauzată de motive obiective și fondate.

În așa mod, actul de discreție al instanței de apel privind restituirea cererii de apel este unul abuziv și neîntemeiat, și care urmează a fi casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la etapa de repunere în termen a apelului. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recurentul Chislin Vladimir a argumentat motivele omiterii termenului de contestare a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 martie 2007, indicând că a aflat despre existența acesteia la organul cadastral, când i s-a comunicat despre existența sechestrului aplicat asupra bunului imobil ce-i aparține cu drept de proprietate, iar la data de 21 noiembrie 2016, a luat cunoștință de materialele dosarului de executare (f.d.

25), fapt care nu poate fi pus la îndoială de către instanță, din moment ce la materialele cauzei lipsesc probe care ar confirma înștiințarea pârâtului-recurent de către instanța de fond. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Chislin Vladimir. Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL-20 către Chislin Vladimir cu privire la încasarea datoriei, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la etapa de repunere în termen a apelului.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas