2r-255/17 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel
2r-255/17 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2rc-171/16
prima instanță - (judecătoria Grigoriopol ) N. Costin,
instanța de apel – (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, V. Negru, E. Fistican,
D E C I Z I E
05 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Camolicov Vladimir în pricina civilă înaintată
de societatea pe acțiuni „Livservcom” împotriva lui Camolicov Vladimir privind
încasarea datoriei,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, prin care nu
s-a dat curs cererii de apel depusă de Camolicov Vladimir și s-a obligat apelantul să
prezinte apel motivat,
c o n s t a t ă :
La 18 mai 2016 societatea pe acțiuni „Livservcom” s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva lui Camolicov Vladimir solicitând încasarea datoriei în
mărime de 22428,63 lei.
În motivarea acțiunii a indicat că societatea pe acțiuni „Livservcom” fiind
gestionarul blocului locativ situat pe str. Lev Kaczynski 10/4, mun. Chișinău a
constatat că locatarul blocului respectiv, Camolicov Vladimir are o datorie în mărime
de 22428,63 lei.
Susține că locatarul nu și-a îndeplinit obligațiunile de plată pentru prestarea
serviciilor locativ comunale și astfel a acumulat o datorie în mărime de 22428,63 lei.
Prin hotărârea judecătoriei Grigoriopol din 15 noiembrie 2016 s-a admis
integral acțiunea înaintată de societatea pe acțiuni „Livservcom”.
S-a încasat de la Camolicov Vladimir în beneficiul societății pe acțiuni
„Livservcom” datoria în mărim de 22428,63 lei și taxa de stat în mărime de 672,86
lei.
Nefiind de acord cu soluția primei instanței, la 06 decembrie 2016 Camolicov
Vladimir a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii judecătoriei Grigoriopol din 15
noiembrie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei
hotărâri de respingere acțiunii înaintate de societatea pe acțiuni „Livservcom”.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, nu s-a dat curs
cererii de apel.
1
S-a acordat apelantului termen pentru prezentarea apelului motivat, până la 05
aprilie 2017, ora 1030. S-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor,
cererea de apel va fi restituită fără de examinare.
Invocând ilegalitatea încheierii la 09 martie 2017 Camolicov Vladimir a
declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017,
solicitând, casarea încheierii.
Cu referire la termenul de declararea a recursului, instanța constată că Curtea
de Apel Chișinău a emis încheierea la 18 ianuarie 2017 în lipsa părților.
Potrivit prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Potrivit avizului de recepție, recurentul Camolicov Vladimir a recepționat
încheierea la 04 martie 2017 (f.d.120).
Cererea de recurs a fost depusă la 09 martie 2017, astfel potrivit prevederilor art.
425 în colaborare cu prevederile art.111 din Codul de procedură civilă, recursul a fost
depus în termen.
Analizând legalitatea încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate în
cererea de recurs, Colegiul consideră recursul drept neîntemeiat și care urmează a fi
respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit.a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Examinând materialele dosarului, instanța de recurs constată că prin încheierea
Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 s-a acordat apelantului termen pentru
prezentarea apelului motivat, până la 05 aprilie 2017, ora 1030.
Recurentul consideră încheierea recurată drept neîntemeiată și ilegală.
În conformitate cu art. 368 alin.1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă
fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs
cererii, acordînd-i apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Deci, la caz apelatul depunând apel nemotivat instanța de apel întemeiat a
concluzionat de a nu da curs cererii de apel depusă de Camolicov Vladimir și
obligarea acesteia să prezinte apelul cu indicarea motivelor de fapt și de drept,
conform prevederilor art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă.
Recurentul urmează să întreprindă toate măsurile necesare în vederea respectării
indicațiilor date de instanță în termen.
CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul
de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United Kingdom
§-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări din partea
statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor
(Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985).
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1 din
Convenție îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice
contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Astfel, acest
articol consfințește un „drept la o instanță“, în cadrul căruia dreptul de acces, și
anume dreptul de a sesiza instanța în materie civilă, nu constituie decât un singur
aspect.
2
Cu toate acestea, Curtea admite că, potrivit jurisprudenței sale constante,
„dreptul la o instanță“ nu este absolut. El se pretează unor limitări deoarece, prin
însăși natura sa, el impune o reglementare din partea statului care poate să aleagă
mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop.
Prin obligarea apelantului să prezinte apelului motivat, nu se încalcă dreptul
reclamantului privind liberul acces la justiție, prevăzut atît de legislația internă cît și
de internațională.
În jurisprudența sa CtEDO a precizat printre altele că o limitare nu ar trebui
considerată ca compatibilă cu art.6 decât: dacă ea urmărește un scop legitim și dacă
există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul
vizat.
Cu referire la cererea de amînare depusă de către recurent la 03 aprilie 2017,
Colegiul o consideră neîntemeiată, dat fiind faptul că cererea este nemotivată, cu atît
mai mult data examinării recursului a fost plasată pe saitul oficial al Curții Supreme
de Justiție încă din 24 martie 2017, iar depunerea unei asemenea cererii cu o zi
înaintate de examinarea recursului are doar scopul tergiversării examinării recursului.
Avînd în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie
2017 este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și cu
respectarea normelor de drept procedural, și urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Camolicov Vladimir.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, prin care
nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Camolicov Vladimir și s-a obligat apelantul
să prezinte apel motivat.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte ședinței, Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
3