3ra-319/17 — contestarea actului administrativ, achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, achitarea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului
- Temei legal
- temeiurile de declarare a recursului
3ra-319/17 — contestarea actului administrativ, achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 3ra-319/17
instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
Î N C H E I E R E
29 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zaeț Rodion
împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului
administrativ și achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 15 aprilie 2016 prin care acțiunea a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă :
La 26 ianuarie 2016, Zaeț Rodion a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al MAI al RM, Ministerului Afacerilor
Interne al RM, Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea
actului administrativ și achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului.
În motivarea acțiunii a indicat că este angajat în organele afacerilor interne din
25 februarie 2009 și deține funcția de inspector control frontieră sectorul poliție
frontieră „Stoianovca” al Direcției regionale SUD al Departamentului Poliției Frontieră
al MAI.
Menționează că la data de 19 iulie 2014, s-a căsătorit cu Hinev Aliona, iar la data
de xx xxxxxxxx xxxx sa s-a născut fiica Xxxx Xxxxxxxx.
Prin ordinul șefului Departamentului Poliției de Frontieră al MAI nr. 826/ps din
24 iulie 2015, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului Xxxx
Xxxxxxxx pe perioada 25 iulie 2015-22 ianuarie 2018.
La 03 decembrie 2015, s-a adresat către Departamentului Poliției de Frontieră al
MAI al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM, Casei Naționale de Asigurări Sociale
a RM cu cereri de plată a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârstă de 3
ani, însă în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns.
La 25 decembrie 2015, a primit răspunsul de la Casei Naționale de Asigurări
Sociale a RM nr. Z-1839/15 prin care i s-a refuzat în achitarea indemnizației din motiv
că la momentul nașteri copilului, deținea funcția inspector control frontieră sector poliție
frontieră „Stoianovca” Direcția regională SUD Departamentul Politie Frontieră al MAI
și nu are dreptul la indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului din contul bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituția RM,
art. 4 alin. (1) și alin. (2) din Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale
nr. 489 din 08 iulie 1999, art. 124 alin. (2) din Codul muncii, art. 5 alin. (1) lit. f), art. 18
alin. (6), art. 27 alin. (3) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară
de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, art. 1 alin. (2),
art. 52 din Legea cu privire la Poliția de Frontieră nr. 283 din 28 decembrie 2011, art. 57
alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din
27 decembrie 2012.
Solicită recunoașterea ilegală a refuzului Departamentului Poliției de Frontieră al
MAI al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM de a da răspuns la cererile lui Zaeț
Rodion din 03 decembrie 2015 se a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr. Z-1839/15 din 18 decembrie 2015 și obligarea în mod solidar a Departamentului
Poliției de Frontieră al MAI al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM, Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM să achite în beneficiul lui Zaeț Rodion
indemnizația pentru creșterea copilului în mărime de 30 % lunar din venitul mediu
obținut în ultimele 6 luni anterioare producerii evenimentului începând cu data de
22 ianuarie 2015 până la data de 22 ianuarie 2018.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 aprilie 2016, acțiunea a
fost admisă parțial, fiind recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al
RM de a da răspuns la cererea prealabilă din 03 decembrie 2015 și răspunsul
Departamentului Poliției de Frontieră al MAI al RM din 14 ianuarie 2016. S-a obligat
Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM să achite indemnizația pentru
creșterea copilului minor Xxxx Xxxxxxxx, anul nașterii xx xxxxxxxx xxxx, în mărime
de 30 % lunar din venitul mediu obținut de către Zaeț Rodion în ultimele 6 luni începând
cu data de 24 iulie 2015 până la 22 ianuarie 2018. S-a încasat de la Departamentul
Poliției de Frontieră al MAI al RM cheltuielile de judecată în mărime de 3 000 lei, în
rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, a fost respins apelul
declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM și menținută
hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 124 alin. (1) și
alin. (2), art. 123 alin. (2) din Codul muncii, pct. 16 și pct. 21 lit. c) din Regulamentul
cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și plată a indemnizației pentru
incapacitatea temporară de muncă aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 108 din
03 februarie 2005, art. 1, art. 52, art. 56 din Legea cu privire la politia de frontieră nr. 283
din 28 decembrie 2011, art. 5 alin. (1) lit. d) și lit. f) și alin. (3), art. 18 alin. (4) din Legea
privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de
asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, care reglementează modul de stabilire,
calculare și achitare a concediului pentru îngrijirea copilului, finanțarea activității
poliției de frontieră, tipuri de prestați de asigurări sociale, cuantumul lunar al
indemnizației pentru creșterea copilului.
Cu referire la norma citată și în coraport cu materialele pricinii, instanțele ierarhic
inferioare au reținut că Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM este
responsabil de calcularea și achitarea indemnizației pentru întreținerea copilului.
La 01 februarie 2017, Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei
noi hotărâri prin care cerințele înaintate Departamentului Poliției de Frontieră al MAI al
RM și Ministerului Afacerilor Interne al RM să fie respinse, iar cerințele înaintate față
de Casa Națională de Asigurări Sociale a RM să fie admise.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept material.
În context, remarcă că unica lege specială care reglementează statutul și drepturile
sociale a polițiștilor de frontieră este Legea cu privire la Poliția de Frontieră nr. 283 din
28 decembrie 2011, iar conform actului legislativ general și anume Codul muncii,
indemnizația se stabilește și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Cu referire la prevederile art. 52 din Legea cu privire la Poliția de Frontieră nr. 283
din 28 decembrie 2011, afirmă că polițiștii de frontieră sunt supuși asigurării obligatorii
de stat, iar potrivit art. 29 din Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale,
nedepunerea contribuției de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata
drepturilor cuvenite asiguraților.
Specifică recurentul că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele de
fapt invocate de către Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM, fiind încălcate
prevederile art. 183 și art. 211 alin. (1) din CPC.
Prin urmare consideră că indemnizația pentru creșterea copilului urmează a fi
stabilită și achitată de către casa Națională de Asigurări Sociale și subdiviziunile
teritoriale ale acesteia, fiind un organ care gestionează budgetul asigurărilor sociale de
stat.
La 18 martie 2017, Zaeț Rodion prin intermediul oficiului poștal a depus referință
prin care a invocat dezacordul cu recursul declarat, considerându-l neîntemeiat și pasibil
de a fi respins cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
La caz, se constată că copia deciziei instanței de apel din 26 octombrie 2016, a
fost recepționată la data de 07 decembrie 2016, fapt confirmat prin ștampila aplicată de
recurent pe copia scrisorii de însoțire nr. 32337-4 (f. d. 152).
Astfel instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale
și a declarat recursul la 01 februarie 2017, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
către Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM este inadmisibil din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat,
iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în
cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Departamentul Poliției de
Frontieră al MAI al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2),
(3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea
deciziei instanței de apel.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța
de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM asemenea aspecte
nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră al MAI al RM ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva