2r-123/17 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2r-123/17 prima instanță: Judecătoria Fălești – I. Pâcaleu instanța de apel: Curtea de Apel Bălți –A.Gheorghieș, A.Toderaș, A.Albu D E C I Z I E 29 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând cererea de recurs declarată de către Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Morari Rada împotriva lui Parfeni Andrei cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, prin care s-a respins cererea cu privire la repunerea apelului în termen și s-a dispus restituirea cererii de apel depusă de Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan, c o n s t a t ă: La 03 iulie 2015, Morari Rada a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Parfeni Andrei cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 03 decembrie 2014, pârâtul transportând cu automobilul de marca ,,IVECO” piloni din beton armat urma să le descarce în or. xxxxxx, str. xxxxxxx xxxxxx, xx, însă i-a descărcat, în apropierea gardului cazangeriei care-i aparține, deteriorând gardul. Drept urmare, la 04 decembrie 2014, s-a adresat cu o plângere către Inspectoratul de Poliție Fălești, solicitând sancționarea lui Parfeni Andrei, iar la 17 decembrie 2014 a primit răspunsul cu nr. 8079 în care s-a menționat că, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Fălești nu au găsit în acțiunile pârâtului existența faptelor contravenționale, urmând în caz de dezacord, să se adreseze în instanța de judecată.

1 Relatează că, în scopul recuperării daunei de către pârât s-a adresat către experți în vederea constatării motivelor deteriorării gardului și costul lucrărilor de reparație a acestuia. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 026 din 04 februarie 2015 s-a constatat că, defectele depistate pe fațada gardului cercetat au parvenit în urma vibrațiilor produse de descărcări. Totodată, expertul a concluzionat că, structura de rezistență a construcției gardului amplasat parțial pe hotarul terenului situat în or. Fălești, str. Alexandru cel Bun, 15, este nesatisfăcătoare, dotată cu defecte tehnice ce nu pot fi înlăturate și la momentul actual nu corespunde cerințelor constructive-rezistență și stabilitate, siguranță în exploatare, fapt ce denotă starea tehnică nesatisfăcătoare.

Astfel, cuantumul lucrărilor de construcție a porțiunii deteriorate de gard, potrivit concluziilor expertului, constituie sumă de 73 401,32 lei. Remarcă că, la 23 martie 2015 a înaintat notificare în adresa lui Parfeni Andrei, prin care a solicitat repararea prejudiciului material, însă aceasta a rămas fără răspuns. Solicită Morari Rada, încasarea prejudiciului material în sumă de 73 401,32 lei de la Parfeni Andrei și compensarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, Morari Rada, prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan a depus cerere de completare a acțiunii, prin care a solicitat suplimentar încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, încasarea cheltuielilor de efectuare a expertizei în sumă de 2400 lei și încasarea plății pentru solicitarea informației referitor la situația hidrometeorologică în or.

Fălești în sumă de 50 lei, în total valoarea acțiunii constituind 80 851,32 lei (f. d. 79, f. d. 90). Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 16 mai 2015, acțiunea depusă de Morari Rada împotriva lui Parfeni Andrei cu privire la repararea prejudiciului material a fost respinsă (f. d. 129,141-148). La 16 iunie 2016, Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral, solicitând totodată și scutirea parțială de la plata taxei de stat (f. d. 134). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 09 august 2016, a fost respinsă cererea Radei Morari cu privire la scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, s-a acordat apelantei termen până la 23 august 2016, ora.

09.00 pentru lichidarea neajunsurilor indicate, cu depunerea dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 1651,52 lei. Totodată, a fost explicat apelantei că în caz dacă 2 nu va lichida neajunsurile indicate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f. d. 165-verso).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 august 2016, a fost restituită cererea de apel declarată de către Morari Rada și remisă apelantei cu toate documentele anexate (f. d. 168). La 19 septembrie 2016, Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 23 august 2016. Prin decizia Curții Supreme de Justiție la 02 noiembrie 2016, s-a respins recursul declarat de către Morari Rada și s-a menținut încheierea Curții de Apel Bălți din 23 august 2016. La 14 noiembrie 2016, Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan a depus cerere de apel repetată împotriva hotărârii primei instanțe solicitând, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral, solicitând totodată și repunerea în termen (f. d. 190-195).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, a fost respinsă cererea cu privire la repunerea apelului în termen și s-a dispus restituirea cererii de apel depusă de Morari Rada (f. d. 208-219). Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 04 ianuarie 2017, Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare în ordine de apel (f. d. 220-221). În motivarea cererii de recurs a exprimat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o neîntemeiată, reiterând motivele din cererea de apel. Menționează că, conformându-se indicațiilor Curții de Apel Bălți din 09 august 2016, la 16 august 2016 a înlăturat neajunsurile indicate, achitând taxa de stat.

Consideră că, a omis termenul de depunere a cererii de apel legal, deoarece nu cunoștea despre soluția instanței de recurs. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Din actele pricinii rezultă că, încheierea recurată a fost pronunțată la 22 decembrie 2016 (f. d. 208-219), fiind expediată în adresa recurentei la 23 ianuarie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere Curții de Apel Bălți (f. d. 223), fiind recepționată de către Morari Rada la 26 ianuarie 2017 (f. d. 228). Astfel, prin prisma art. 425 CPC, recursul depus la 05 ianuarie 2017, se consideră depus în termen. 3 Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Potrivit art. 110 CPC, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) CPC, instanța de judecată va întocmi hotărârea integrală dacă participanții la proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, solicită în mod expres acest lucru.

Termenul de 30 de zile este un termen de decădere; participanții la proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel. Hotărârea integrală se remite participanților la proces în termen de 5 zile. În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116 CPC. Conform art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documente respective etc.). Din materialele dosarului s-a stabilit că, prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 16 mai 2015, acțiunea a fost respinsă (f. d. 129,141-148). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 09 august 2016, a fost respinsă cererea Radei Morari cu privire la scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, s-a acordat apelantei termen până la 23 august 2016, ora. 09.00 pentru lichidarea neajunsurilor indicate cu depunerea dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 1651,52 lei.

Totodată, a fost explicat apelantei că în caz dacă nu va lichida neajunsurile indicate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f. d. 165-verso).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 august 2016, a fost restituită cererea de apel declarată de către Morari Rada și remisă apelantei cu toate documentele anexate (f. d. 168). 4 Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, s-a respins recursul declarat de către Morari Rada și s-a menținut încheierea Curții de Apel Bălți din 23 august 2016. La caz s-a mai constatat că, după restituirea cererii de apel inițiale, la 14 noiembrie 2016, Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan a depus cerere de apel repetată împotriva hotărârii primei instanțe solicitând, totodată și repunerea în termenul de procedură a apelului (f. d. 190- 195). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, a fost respinsă cererea cu privire la repunerea apelului în termen și s-a dispus restituirea cererii de apel depusă de Morari Rada (f. d. 208-219).

Reține Colegiul că, prin lege este instituit în mod imperativ termenul de 30 zile pentru declararea apelului, calculat de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, astfel apelul repetat în prezenta pricină a fost depus la 14 noiembrie 2016, în afara termenului de 30 zile. Recurenta Morari Rada a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, însă aceasta nu a indicat în cererea de apel motivele și nu a anexat probe concludente ce justifică omiterea acestuia, reiterându-se doar că a omis termenul de depunere a apelului din motiv că, nu cunoștea despre soluția instanței de recurs. În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Așadar, Morari Rada, prin lege a fost obligată să respecte termenul legal de contestare a hotărârii cu apel în 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, termen prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

De asemenea, Colegiul menționează că, prin hotărârea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că, prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au 5 încălcat dreptul la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan și de a menține încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Morari Rada prin intermediul reprezentantului, avocatul Cibric Ruslan.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Morari Rada împotriva lui Parfeni Andrei cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 6