2ra-494/17 — schimbarea cuantumului pensiei alimentare

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, Judecător – S.Godorogea

Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – E.Ababei, N.Chircu, A.Garbuz

Dosar 2ra-494/17

ÎNCHEIERE

29 martie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Tatiana

Guțu, în interesele lui Vasili Gheletiuc,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Geletiuc

împotriva Andrianei Gheletiuc, privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copiilor minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, prin care a fost respins

apelul declarat de Vasili Gheletiuc,

constată :

La 06 aprilie 2016 Vasili Gheletiuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Andrianei Gheletiuc, solicitînd modificarea și stabilirea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori, Ecaterina Gheletiuc, an.09.12.2007 și Daria Gheletiuc,

an.15.01.2011, în mărime de 1/3 din salariul stabilit.

În motivarea cererii a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 06 octombrie

2015 s-a dispus încasarea de la Vasili Gheletiuc în beneficiul Andrianei Gheletiuc pensia

de întreținere a copiilor minori, în mărime de 800 lei pentru fiecare copil.

Inițial, Vasili Gheletiuc activa în Federația Rusă și din acest motiv a fost stabilită

cuantumul pensiei în sumă fixă, însă la 01 octombrie 2015 s-a angajat în calitate de

hamal la ÎI „Serbaca-Costețchi”, iar salariul acestuia constituie suma de 950 lei. Situația

materială s-a înrăutățit și din acest considerent este imposibilă achitarea sumei de 800 lei

lunar pentru fiecare copil.

A mai menționat că, în conformitate cu art.75 alin.(2) din Codul Familiei, cuantumul

cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească,

ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 iunie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Gheletiuc.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat

de Vasili Gheletiuc și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 iunie 2016.

La 22 decembrie 2016 avocatul Tatiana Guțu, în interesele lui Vasili Gheletiuc, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Bălți din 18 octombrie 2016, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu

1

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Vasili

Gheletiuc să fie admisă integral.

În motivarea cererii a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, ori

instanța a constatat că situația materială a lui Vasili Gheletiuc nu s-a înrăutățit, deși în

acest sens au fost aduse probe. Vasili Gheletiuc a activat în Federația Rusă, iar ulterior a

revenit în Republica Moldova și la 19 aprilie 2016 s-a angajat în calitate reparator la

Fabrica de confecții „Fantasia-OC” SA, cu un salariu în mărime de 2 200 lei lunar.

Achitînd suma de 1 600 lei pentru întreținerea copiilor, recurentul rămâne fără minimul

necesar pentru propria existență, care conform Biroului Național de Statistică constituie

suma de 2 009,10 lei, fiindu-i încălcat dreptul la viață.

Consideră că în speță urma a fi aplicat art.75 din Codul Familiei, ori Vasili Gheletiuc

este angajat în cîmpul muncii, are un serviciu stabil, cu un salariu fix și va putea achita

pensia de întreținere reieșind din situația lui materială.

La 15 martie 2017 Andriana Gheletiuc a depus referință la recursul declarat de

avocatul Tatiana Guțu, în interesele lui Vasili Gheletiuc, solicitînd respingerea cererii.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs și referință, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Tatiana

Guțu, în interesele lui Vasili Gheletiuc ca fiind inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel,

prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură

Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile

art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă

obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale

și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau

procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt

ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de

Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

2

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a

fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția

dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului ca

fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererea

de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Tatiana Guțu, în interesele lui

Vasili Gheletiuc.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

3