2rh-46/17 — anularea mărcilor și interzicerea utilizării semnului pentru marcarea, producerea și comercializarea produsului

dosarul nr.2rh-46/2017 prima instanță: L.Popova instanța de recurs: T.Vieru, T.Chișca-Doneva, Iu.Oprea, O.Sternioală, V.Clevadî Î N C H E I E R E 29 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței Tatiana Vieru, judecători Tamara Chișca-Doneva, Iuliana Oprea, Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinând cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Moren Grup” prin intermediul directorului general, Christina Cornelia VanDenBerg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Taxprim” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Tutun-CTC”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind anularea mărcilor și interzicerea utilizării semnului pentru marcarea, producerea și comercializarea produsului, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, prin care s-a respins cererea de recurs declarată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Taxprim”,, c o n s t a t ă : La 31 octombrie 2014, SRL ,,Taxprim” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Tutun-CTC”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (în continuare AGEPI) privind anularea mărcilor și interzicerea utilizării semnului pentru marcarea, producerea și comercializarea produsului.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că, la 17 octombrie 2014, între SRL ,,Taxprim” și SA ,,Moren Grup” a fost încheiat contractul nr. 17/10/2014 cu privire la utilizarea mărcii verbale ,,ASTRA” - ,,АСТРА” care este înregistrată sub nr. 6468 pentru producerea țigărilor. Consideră că, pârâtul utilizează ilegal semnul ,,ASTRU” pentru producerea, comercializarea și marcarea țigărilor, fapt ce-i prejudiciază drepturile exclusive 1 asupra mărcii, iar prin urmare are drept scop obținerea unor profituri pe baza reputației mărcii ,,ASTRA”. Menționează că, SA ,,Tutun-CTC” este titularul mărcii combinate ,,ASTRA” care este înregistrată sub nr. R 11103 la 03 septembrie 2004, pentru clasele de produse 34, 35 și 39 conform Clasificării Internaționale a Produselor și Serviciilor (în continuare CIPS), și anume: articole pentru fumători, chibrituri, comercializarea produselor de tutungerie, organizare de călători, transport, cu excepția produsul - țigarete.

În acest sens, relevă că, pârâtul în mod intenționat și cu rea credință a acționat la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii combinate ,,ASTRA” și consideră că, în temeiul art. 21 alin. (1) lit. b) al Legii privind protecția mărcilor, aceasta urmează a fi anulată. De asemenea, pârâtul SA ,,Tutun-CTC” a depus la AGEPI o cerere de înregistrare a semnului ,,ASTRU” în calitate de marcă, cu nr. de depozit 027407 din 13 iulie 2010, iar la 28 ianuarie 2014 AGEPI prin intermediul Comisiei de contestații a decis înregistrarea acestei mărci, doar pentru o parte din produsele clasei 34 conform CIPS, și anume, fără dreptul de a produce țigarete, reținînd că, semnele ,,ASTRU” și ,,ASTRA” sunt similare până la gradul de confuzie.

Cere, societatea, prin cererea de chemare în judecată, cererea de completare și concretizare a cerințelor din 08 decembrie 2014, anularea mărcilor ,,ASTRA” înregistrată sub nr. R 11103 la 03 septembrie 2004 și ,,ASTRU” înregistrată sub nr. 26372 din 24 noiembrie 2014 de către titularul SA ,,Tutun-CTC”, interzicerea SA ,,Tutun-CTC” să utilizeze semnul ,,ASTRU” pentru marcarea, producerea și comercializarea țigărilor (f.d. 41-44). Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Taxprim” împotriva SA ,,Tutun-CTC”, intervenient accesoriu AGEPI privind anularea mărcilor și interzicerea utilizării semnului ,,ASTRU” pentru marcarea, producerea și comercializarea produsului.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016 s-a respins cererea de recurs declarată de SRL ,,Taxprim” și s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015. La 18 aprilie 2016, SRL ,,Taxprim” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei în prima instanță. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL ,,Taxprim”. Ulterior, la 16 ianuarie 2017, SA ,,Moren Group” cu sediul în Letonia, Riga, Beliz Beliz CITY, LV-1011, prin intermediul directorului general, Christina Cornelia VanDenBerg a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei.

2 Revizuentul cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și lit. c) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că, instanța de recurs a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, precum și au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului. În acest sens a indicat că, proba esențială pe dosarul supus revizuirii a fost cunoscută la 03 ianuarie 2017, și anume, adoptarea hotărârii din 03 noiembrie 2016 a Comisiei de Contestații a AGEPI, prin care s-a admis spre înregistrare marca națională nr. 034703 din 27.02.2014 pentru ,,țigarete” clasa 34 CIPS, astfel fiind stabilit cu certitudine că, SA ,,Moren Group” est eunica societate în republica Moldova în drept să utilizeze semnul ,,ASTRA” pentru marcarea și comercializarea țigaretelor.

Afirmă revizuentul că, această circumstanță esențială în soluționarea cauzei nu a devenit cunoscută la examinarea litigiului atât în instanța de fond, cât și în instanța de recurs. Remarcă revizuentul că, constatările expuse în hotărârea din 03 noiembrie 2016 a Comisiei de Contestații a AGEPI nu au putut fi cunoscute revizuentului la momentul examinării cauzei, deoarece adresarea SA ,,Moren Group” cu contestația nr. 3604 a avut loc la 12 iulie 2016, însă hotărârea, și respectiv constatările referitor la semnul ,,ASTRA”, a fost primită abia la 03 noiembrie 2016, ulterior emiterii deciziei instanței de recurs. De asemenea menționează că, la examinarea pricinii în ordine de recurs, instanța nu a luat în considerare că titularul mărcii naționale ,,ASTRA” nr. 6468 înregistrată pentru produsele din clasa 34 CIPS, nu a fost implicat în proces, pe când prin decizia adoptată au fost afectate în mod direct drepturile acestuia.

Or, litigiul vizat a fost examinat în lipsa unei părți direct interesate, societatea fiind în imposibilitate de a-și apăra interesele. Totodată, revizuentul a precizat că la materialele pricinii lipsesc probe în vederea citării legale în cadrul procesului de judecată, iar instanța de fond urma să atragă din oficiu partea interesată. Consideră că, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 CEDO, precum și principiul securității raporturilor juridice. Prin referința din 07 martie 2017, SA ,,Tutun-CTC” a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Suplimentar a indicat că, pe cererea de revizuire depusă de SA ,,Moren Group” la 16.01.2017 nu conține semnătura olografă a reprezentantului revizuentului, fiind aplicat un facsimil.

Mai mult, la cerere nu este anexat documentul legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului SA ,,Moren Group”. 3 În conformitate cu art.452 alin. alin. (1) și (3) CPC al RM, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor, însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Conform art.6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr.780 din 27.12.2001, în cazul în care între două acte legislative cu aceiași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art.452 alin.(1) CPC cu art.444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a examina cererea de revizuire în lipsa participanților potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului și argumentele revizuentului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Revizuentul SA ,,Moren Group” prin intermediul directorului general, Christina Cornelia VanDenBerg ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC, potrivit cărora, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii și în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016 s-a respins recursul declarat de SRL ,,Taxprim” și s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015. S-a constatat că, la 16 ianuarie 2017, directorul general, Christina Cornelia VanDenBerg în interesele SA ,,Moren Group” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs din 20 ianuarie 2016, aplicând un facsimil și nu o semnătura olografă, cât și în lipsa anexării împuternicirilor în acest sens. 4 În conformitate cu art. 75 alin. (2) și (3) CPC în proces civil, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire. Conform art. 80 alin. (6) CPC, reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale.

Iar, potrivit art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

De asemenea, potrivit art. 466 alin. (1) și (2) CPC, actele oficiale eliberate, redactate sau legalizate, în conformitate cu legislația străină și în forma stabilită, de organe competente străine în afara Republicii Moldova în privința cetățenilor sau organizațiilor ei ori persoanelor străine pot fi prezentate instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova numai dacă sunt supralegalizate pe cale administrativă ierarhică și, ulterior, de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Republicii Moldova. Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine a actului, urmată de supralegalizarea efectuată de misiunea diplomatică sau de oficiul consular al Republicii Moldova în statul de origine, fie de misiunea diplomatică sau de oficiul consular al statului de origine în Republica Moldova și, ulterior, în ambele situații, de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 169 Cod civil, normele cu privire la conducere, administrare și reprezentare a societății pe acțiuni sunt stabilite prin lege și actul de constituire. Raportând la caz normele sus-citate, Colegiul consideră imperios de a menționa că, la cererea de revizuire nu au fost anexate dovezi referitoare la statutul Christinei Cornelia VanDenBerg și împuternicirile în baza cărora acționează în interesele SA ,,Moren Group”, în calitatea sa de director general. 5 Mai mult ca atât, Colegiul consideră necesar de a remarca că, SA ,,Moren Group” este o persoană juridică străină, cu sediul în Letonia, Riga, reprezentată de directorul general Christina Cornelia VanDenBerg, iar documentul legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului SA ,,Moren Group” nu a fost anexat.

Or, conform prevederilor art. 1, alin. (2), lit. c) și art. 3 al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga din 05 octombrie 1961, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 42-XVI din 02 martie 2006, sunt considerate acte oficiale, în sensul prezentei convenții actele notariale. Singura formalitate care ar putea fi ceruta pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului său, după caz, identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la art. 4, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul.

Totuși formalitatea menționată în alineatul precedent nu poate fi cerută atunci când fie legile, regulamentele sau uzanțele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, fie o înțelegere între doua sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scutește actul de supralegalizare. Iar, conform art. 4 al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga din 05 octombrie 1961, apostila prevăzută la art. 3 alin. 1 se aplică chiar pe act sau pe o prelungire a acestuia; ea trebuie sa fie conformă cu modelul anexat la prezenta convenție. Totuși ea poate fi redactată în limba oficiala a autorității care o eliberează.

Mențiunile care figurează în conținutul ei pot fi date și într-o a doua limba. Titlul „Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961)” va fi menționat în limba franceză. Din normele sus-citate rezultă că, supralegalizarea actelor oficiale are ca scop garantarea autenticității semnăturii și ștampilei puse pe actele oficiale străine. Astfel, Colegiul consideră că prin indicarea statutului de director general a SA ,,Moren Group” cu aplicarea de către Christina Cornelia VanDenBerg unui facsimil și ștampila societății străine, nu denotă împuternicirile acesteia de a reprezenta SA ,,Moren Group”, în instanța de judecată.

În consecință, sub aspectul celor relatate și având în vedere faptul că, Christina Cornelia VanDenBerg, în conformitate cu art. 80 și 81 CPC, nu a prezentat împuternicirile sale în vederea declarării revizuirii împotriva deciziei instanței de recurs din numele SA ,,Moren Group”, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de revizuire a fost înaintată de o persoană neîmputernicită. Colegiul reiterează în acest sens și prevederile art. 46 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a se conforma hotărârilor definitive 6 ale Curții în litigiile la care sunt părți și a le invoca inclusiv în cazuri similare în vederea evitării unor altor încălcări de același gen.

Prin urmare, admiterea spre examinare a cererii de revizuire depusă de către Christina Cornelia VanDenBerg în interesele SA ,,Moren Group”, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită în conformitate cu legislația în vigoare, ar duce inevitabil la violarea art. 6 din CEDO. Din considerentele menționate supra, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea pe acțiuni ,,Moren Group” prin intermediul directorului general, Christina Cornelia VanDenBerg împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Taxprim” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Tutun-CTC”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală privind anularea mărcilor și interzicerea utilizării semnului pentru marcarea, producerea și comercializarea produsului.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței Tatiana Vieru judecători Tamara Chișca-Doneva Iuliana Oprea Oleg Sternioală Valentina Clevadî 7