2ra-518/17 — încasarea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-518/17 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Judecătoria Hîncești Dosarul nr.2ra-518/17
Judecător: N. Rusu
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu
ÎNCHEIERE
29 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Valentina Clevadî
Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Crîșmariuc Olga, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Iarîșchina Evdochia împotriva Olgăi Crîșmariuc privind încasarea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016,
constată:
La 28 octombrie 2013, Iarîșchina Evdochia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Crîșmariuc Olga, solicitând încasarea prejudiciului material
în sumă de 120 000 lei și prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat, că fiind proprietara imobilului
locativ situat în or. Hîncești, str. Mihalcea Hîncu 176, este nevoită să suporte
numeroase cheltuieli pentru întreținerea casei de locuit, care se surpă treptat datorită
încălcării normelor de construcție și a normelor dreptului de vecinătate din partea
vecinei sale, Crîșmariuc Olga. Ultima, ar fi ridicat imobilul fără a respecta distanța
față de linia de hotar prestabilită de lege sau uzanțele locale, pentru a nu aduce
atingere drepturilor reclamantei în calitate de vecin, construind casa chiar pe linia de
hotar, iar distanța dintre construcții constituie aproximativ un metru.
Mai menționa că, direcția de scurgere a apei, zăpezii, gheții de pe acoperișul
casei de locuit a pârâtei să cadă nemijlocit la temelia casei reclamantei.
Concretizează că la numeroasele solicitări ale reclamantei de a înlătura
scurgerile de pe acoperișul casei pârâtei, ultima a reacționat indiferent.
Mai susținea reclamanta că, în perioada anilor 2010-2011, pârâta a efectuat
lucrări de tencuială a zidurilor casei precum și de instalare a ulucelor de-a lungul
streșinii casei, însă țeava de scurgere a apei a fost direcționată iarăși spre temelia
casei reclamantei, afectând-o grav în decursul unei perioade scurte de timp.
Mai afirma că solicitările reclamantei de redirecționare a țevii de scurgere a
apei s-au soldat cu schimburi de replici dure, implicarea organelor de poliție,
autorității de autorizare în construcții, ultima stabilind ilegalitățile în construcția
ridicată de către pârâtă, iar țeava a fost redirecționată conform cerințelor.
Concretizează reclamanta că, deși scurgerile de pe acoperișul vecinei au fost
înlăturate, în spațiul dintre case se menține mereu umezeală din cauza distanței mici
1
dintre ziduri, precum și mărimii zidului ce aparține pârâtei, care împiedică lumina
solară să încălzească spațiul respectiv.
Notează că zidul de argilă al casei reclamantei se înmoaie, iar în urma
scurgerilor a fost puternic afectată temelia casei. Astfel, în zidurile casei au apărut
fisuri de aproximativ 2-3 cm.
Mai indica faptul că, reclamanta a efectuat lucrări de întărire și conservare a
zidurilor și din acesta motive a solicitat repararea prejudiciului cauzat.
Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20 aprilie 2016, acțiunea a fost
admisă parțial. S-a încasat de la Crîșmariuc Olga în beneficiul lui Iarîșchina
Evdochia, prejudiciul material în sumă de 46 717,80 lei și cheltuielile de judecată în
sumă de 3000 lei. S-a încasat de la Crîșmariuc Olga în beneficiul statului taxa de
stat în sumă de 1401,53 lei. În rest, acțiunea s-a respins.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 mai 2016 Crîșmariuc
Olga a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Hîncești din 20 aprilie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept
procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, s-a admis apelul
declarat de Crîșmariuc Olga. S-a modificat hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20
aprilie 2016, în partea încasării prejudiciului material și a taxei de stat, cu
dispunerea încasării din contul lui Crîșmariuc Olga în beneficiul lui Iarîșchina
Evdochia a sumei prejudiciului material în mărime de 23 358,40 lei și cu
dispunerea încasării de la Crîșmariuc Olga în beneficiul statului a taxei de stat în
mărime de 700,00 lei. În rest hotărârea s-a menținut.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de
apelantă și-au găsit reflectare parțial de fapt în probele acumulate la materialele
dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt parțial întemeiate.
Totodată, instanța de apel analizând toate circumstanțele de fapt și de drept prin
prisma art. art. 1398, 1413, 1416 Cod civil, a conchis să încaseze din contul
intimatei prejudiciului material în mărime de 23 358,40 lei, or, prin prisma
legislației civile, instanța poate să constate și probarea unui prejudiciu mai redus.
Cu referire la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului moral, instanța
de apel a considerat întemeiată hotărârea primei instanțe în acest sens, or, în
instanță nu s-a demonstrat cauzarea unui oarecare prejudiciu moral.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Crîșmariuc Olga a înaintat cerere
de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii
Judecătoriei Hîncești din 20 aprilie 2016 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 15
noiembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată înaintată de Iarîșchina Evdochia să fie respinsă integral.
Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 15.11.2016
a fost expediată recurentei la 08.12.2016. Astfel, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma
art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 23.01.2016 în termen.
2
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
La 17.02.2017, în adresa intimatei a fost expediată spre cunoștință copia
recursului declarat de către Crîșmariuc Olga cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a
depus referință în termenul stabilit.
În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat, neaplicarea normelor de
drept material și procedural pertinente cauzei.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au
apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și
de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care
este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum
formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în
recursul declarat de către Crîșmariuc Olga asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Crîșmariuc Olga ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
dispune:
Recursul declarat de către Crîșmariuc Olga se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Valentina Clevadî
Judecători Galina Stratulat
Iuliana Oprea
4