2rac-105/17 — Incasarea datoriei, penalitatii si a cheltuielilor de judecata

2rac-105/17 — Incasarea datoriei, penalitatii si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Stihi dosarul nr. 2rac-105/17

instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspunderea Limitată „Devax”, reprezentată de avocatul Durnescu

Mihail,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea

Limitată „Devax” împotriva Societății cu Răspunderea Limitată „Vitalitifruct-Expo”

cu privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2016, prin care au fost

admise apelurile declarate de Societatea cu Răspunderea Limitată „Devax” și

Societatea cu Răspunderea Limitată „Vitalitifruct-Expo”, casată hotărârii Judecătoriei

Telenești din 26 aprilie 2016 în partea încasării penalității și a cheltuielilor de judecată

și în partea dată emisă o nouă hotărâre, în rest hotărârea din Judecătoriei Telenești din

26 aprilie 2016, fiind menținută,

constată:

La 11 ianuarie 2016 SRL „Devax”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vitalitifruct-Expo” cu privire la

încasarea datoriei, dobânzii, penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că între reclamant și pârât au fost încheiate mai

multe tranzacții, în urma cărora au apărut anumite drepturi și obligații.

Susține că SRL „Dewax” în calitatea sa de furnizor a executat cu bună credință

și în deplin volum obligațiile ce-i revin, pe când SRL „Vitalitifruct-Expo” în calitatea

sa de beneficiar nu și-a executat obligațiile asumate.

Menționează că urmare a neonorării obligațiilor a pârâtului precum fi a bunei

credințe a reclamantului, acesta din urmă ne fiind obligat, a înaintat cerere prealabilă

respectând procedura extrajudiciară de soluționare a litigiului, oferindu-i, în așa mod,

pârâtului termen pentru achitarea datoriei în suma contractuală și facturală.

Cu toate acestea, multiple tentative de aplanare a conflictului pe cale amiabilă

au dus la eșec, astfel încât, indiferența și neglijența pârâtului, generând în continuu

neonorarea obligațiilor contractuale și anume neachitarea integrală a datoriilor

contractuale, achitând la data de 23 noiembrie 2015 prin ordinul nr. 315 o datorie doar

în sumă de 19 969 leii, pentru accesorii de irigare, confirm facturii DV6665722 din 30

octombrie 2014.

Precizează că datoria acumulată de SRL „Vitalitifruct-Expo” față de SRL

„Dewax” la data depunerii acțiunii în judecată constituie: în conformitate cu factura

fiscală seria DV6665678 din 17 octombrie 2014 - suma de 8 000 lei, în conformitate

cu factura fiscală seria DV6665722 din 30 octombrie 2014 – suma de 29 500 lei, în

conformitate cu factura fiscală seria DV66656810 din 01 decembrie 2014 – suma de

3621 lei, în conformitate cu factura fiscală seria DV6665815 din 01 decembrie 2014 –

suma de 750 lei, în conformitate cu factura fiscală seria DV6665851 din 22 decembrie

2014 – suma de 400 lei, în conformitate cu factura fiscală seria DV6665946 din 26

februarie 2015 – suma de 1798 lei, în total datoria constituie 24 100 lei (44 069 lei –

19969 lei).

Totodată, cu referire la prevederile art. 602 alin.(2), art. 624 alin.(1), art. 629 din

Cod civil, invocă precum că clauza penală stabilită în acord urmează a fi impusă prin

faptul nerespectării acordului în esență.

Luând în considerare aspectele ce preced , precum și invocarea motivelor de

drept, consideră totodată că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentei acțiuni

sunt art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului, art. 20 și art. 115 din

Constituția, art. 8, 1, 16, 514, 572, 573, 585 Cod civil.

Solicită încasarea de la SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul SRL „Dewax”

datoria în sumă de 24 100 lei și a penalității în sumă de 66 070,40 lei.

La 16 februarie 2016, SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu

a depus cerere de majorare a pretențiilor din acțiune, prin care, suplimentar, a solicitat

încasarea și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 800 lei suportate pentru executarea

încheierii de asigurare a acțiunii și 15 000 lei pentru asistență juridică.

În cadrul dezbaterilor judiciare, SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul Mihail

Durnescu, în final, a solicitat încasarea de la SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul

SRL „Dewax” datoria în sumă de 24 100 lei, a penalității în sumă de 66 070,40 lei, a

dobânzii în sumă de 0 062,34 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 800 lei

suportate pentru executarea încheierii de asigurare a acțiunii, 23 400 pentru asistență

juridică, precum și cheltuieli pentru achitarea taxei de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Telenești din 26 aprilie 2016, acțiunea a fost admisă

parțial și încasat de la SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul SRL „Dewax” suma de

24 100 lei cu titlu de datorie, 39 662,10 lei cu titlu de penalități, 9 062 lei cu titlu de

dobândă de întârziere, 1600 lei cheltuieli de judecată sub formă de taxa de stat achitată

la depunerea acțiunii și 4 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2016 au fost admise apelurile

declarate de SRL „Dewax” și SRL „Vitalitifruct-Expo”, casată parțial hotărârea primei

instanțe, în latura încasării penalității în sumă de 39 662,10 lei și a cheltuielilor de

judecată în suma totală de 5 600 lei și emisă în partea dată o nouă hotărâre, prin care

pretenția înaintată de SRL „Dewax” privind încasarea din contul SRL „Vitalitifruct-

Expo” a penalității a fost respinsă, iar pretențiile de încasare a cheltuielilor de judecată

au fost admise parțial și încasat din contul SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul SRL

„Dewax” cheltuielile de judecată în cuantum total de 8 523 lei, compuse din suma de

723 lei cu titlu de taxa de stat, 2 800 lei cu titlu de cheltuieli de executare și 5 000 lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Iar în partea încasării datoriei din contul SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul

SRL „Dewax” în sumă de 24 100 lei și a dobânzii de întârziere în sumă de 9 062 lei

hotărârea judecătoriei Telenești din 26 aprilie 2016 a fost menținută.

În susținerea concluziei care a format convingerea admiterii parțiale a acțiunii

instanța de apel a reținut prevederile art. 512 alin.(1), 514 și 572 alin.(1) Cod civil,

considerând întemeiate pretențiile SRL „Dewax”, precum și soluția primei instanțe în

partea încasării datoriei în mărime de 24 100 lei, specificând în acest sens că datoria

solicitată spre încasare din contul SRL „Vitalitifruct-Expo” în beneficiul SRL

„Dewax” este confirmată prin facturile fiscale prezentate de ultima, iar actele enunțate

sunt susceptibile de a fi apreciate cu titlu de acte confirmative ale existenței obligației

pecuniare, care dau dreptul creditorului de a solicita executarea datoriei din contul

debitorului.

La fel, cu referire la prevederile art. 619 Cod civil, instanța de apel a găsit

justificată și soluția încasării dobânzii de întârziere din contul SRL „Vitalilifruct-

Expo” în beneficiul SRL „Dewax” în mărime de 9062 lei, care a fost solicitată expres

prin cererea de chemare în judecată.

Pe de altă parte, instanța de apel a apreciat drept neîntemeiată pretenția SRL

„Dewax” și soluția instanței de fond în partea încasării penalității, reținând în acest

sens prevederile art. 624 alin.(1) Cod civil, care indică că clauza penală (penalitatea)

este o prevedere contractuală, astfel, aceasta urmează a fi încasată doar în cazul

stipulării într-un contract valabil încheiat sub aspectul condițiilor de formă și de

conținut, fapt care nu a fost constatat în prezenta speță.

Remarcând, în acest sens, că acordul nr. 1 privind încheierea datoriilor din 01

septembrie 2016, prezentat de către SRL „Dewax” în susținerea pretențiilor sale, este

semnat de către reprezentantul SRL „Dewax”, fără ca pe acordul menționat să fi fost

aplicată semnătura reprezentantului SRL „Vitalitifruct-Expo” și ștampila

întreprinderii, ca formă de materializare a acordului, apreciind, astfel, că actul în cauză

nu poate fi considerat drept acord încheiat între SRL „Vitalitifruct-Expo” și SRL

„Dewax”, iar stipularea a punctului în actul menționat privind încasarea penalității nu

acordă acesteia calitatea de clauză contractuală și efect juridic opozabil SRL

„Vitalitifruct-Expo”.

În raport cu cheltuielile de judecată suportate și pretinse de către SRL „Dewax”,

instanța de apel cu referire la prevederile art. 82, art. 94 alin.(1)m art. 96 alin.(1) și (2)

CPC, a considerat întemeiate pretențiile în partea încasării cheltuielilor în sumă de

2 800 lei, suportate de SRL „Dewax” la executarea încheierii de asigurare a acțiunii,

deoarece cheltuielile date corespund criteriilor de realitate, rezonabilitate, necesitate și

care se confirmă prin încheierea executorului judecătoresc Ganța-Cupcea Natalia din

data de 05 februarie 2016 (f.d. 57).

Cât despre încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 23 400 lei,

instanța de apel a invocat că deși, reprezentantul SRL „Dewax” a prezentat în

susținerea acestor pretenții bonurile de plată, considerând însă că cheltuielile solicitate

de SRL „Dewax” spre a fi încasate din contul SRL „Vitcilitifruct-Expo” în cuantum de

23 400 lei, nu corespund criteriilor de rezonabilitate și necesitate în prezenta cauză

civilă.

Prin urmare, reieșind din complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea

întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul

și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistența

(cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil

cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienții specifici etc);

faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a

lucra în alte dosare; rezultatul obținui; restricțiile de timp impuse de client și

circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența,

reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare

utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse în cauză /obținute în cauză; alți factori

la discreția instanței, instanța de apel a ajuns la concluzia necesității și raționalității

procesuale a încasării în beneficiul lui SRL „Dewax” din contul SRL „Vitalitifruct-

Expo” a cheltuielilor de judecată în cuantum total de 8 523 lei compuse din: 723 lei cu

titlu de taxă de stat, cuantum raportat la partea admisă din acțiunea înaintată de SRL

„Dewax”, și 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2016, a fost considerat

greșit introdusă denumirea persoanei juridice, a apelantului-pârât SC „Vitalifruct-

Expo” SRL în dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2016,

invocând că denumirea corectă a apelantului-pârât este SC „Vitalitifruct-Expo” SRL.

La data de 23 ianuarie 2017, SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul Durnescu

Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în

partea respingerii acțiunii, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii integral și încasarea din contul SRL „Vitalilifruct-Expo” în

beneficiul SRL „Dewax” a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 18 400 lei și

penalitate în sumă de 66 070,40 lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare în partea contestată, considerând că concluzia instanței de apel și de fond

vine în contradicție cu normele de drept material și de drept procedural, care a adus la

soluționarea eronată a pricinii.

Susține că deducțiile instanței de apel sunt făcute doar pe pretențiile invocate de

intimat, fără a se lua în considerare argumentele invocate de reclamant și alte părți

adverse, precum și lipsa expunerilor asupra probelor, lipsa examinării obiecțiilor

reclamantului, nu au fost verificate circumstanțele pricinii, fapt ce a dus la pronunțarea

unei deciziei cu încălcarea standardelor procedurale ale legalității și temeiniciei unui

act judecătoresc. Mai mult, invocă că la soluționarea litigiului, instanța de apel nu a

respectat principiile unui proces echitabil, în special principiul contradictorialității

procesului, egalitatea și disponibilitate în drepturi.

Consideră neîntemeiate susținerile instanței de apel precum că acordul nu a fost

semnat corespunzător, deoarece pe acord este aplicată ștampila și semnătura persoanei

responsabile, unde acesta își manifestă acordul și voința în privința acordului, iar

ulterior nu a parvenit nici o obiecție în privința acordului ori că acesta este unul

nevalabil, prin urmare, tăcerea prezumă acceptare conform legii civile, astfel încât,

acordul nu este unul viciat acesta fiind valabil.

La fel, afirmă că nu a fost motivată nici soluția instanțelor în partea respingerii

pretențiilor de încasare a cheltuielilor de asistență juridică și fără a fi dată, în acest

sens, apreciere anexei contractului care include și raportul orelor de muncă.

Generalizând cele evocate, consideră că concluziile instanțelor sunt expuse într-

o formă evazivă, incertă neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere

cuvenit prevederilor formulate în acțiune. Or analiza pe care o face instanța în legătură

cu motivele de fapt și drept, care iau format convingerea în sensul unei anumite soluție

trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă si fermă, să aibă putere de convingere.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum atestă actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 10

noiembrie 2016 a fost expediată în adresa reprezentantului SRL „Dewax” - avocatul

Durnescu Mihail la data de 29 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii

de însoțire (f.d. 131) și recepționată de ultimul la data de 02 decembrie 2016, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție (f.d. 133).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 23 ianuarie 2017, în termen.

La 13 februarie 2017 în adresa intimatei SRL „Vitalitifruct-Expo” a fost

expediată copia recursului declarat de către SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul

Durnescu Mihail cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

Însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referințe în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către SRL „Dewax”, reprezentată

de avocatul Durnescu Mihail în raport cu materialele pricinii civile, Completul

Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Dewax”, reprezentată

de avocatul Durnescu Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse și în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul Durnescu Mihail asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către SRL „Dewax”, reprezentată de avocatul Durnescu Mihail ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Dewax”,

reprezentată de avocatul Durnescu Mihail, se consideră inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva