2ra-474/17 — obligarea rectificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile

prima instanță: Sv. Ghercavii dosarul nr. 2ra-474/17

instanța de apel: Ed. Ababei, A. Garbuz, N. Chircu

Î N C H E I E R E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Oleg Comarnițchi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Comarnițchi

împotriva Oficiului cadastral teritorial Bălți și Dariei Fîrleț cu privire la obligarea

rectificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Oficiului cadastral teritorial Bălți, casată

hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2016 și emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 02 octombrie 2015, Oleg Comarnițchi a depus cerere de

chemare în judecată împotriva OCT Bălți și Dariei Fîrleț cu privire la obligarea

rectificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este moștenitorul Valentinei

Magdei, fapt confirmat prin certificatul cu privire la statutul de moștenitor nr.

3293, eliberat de către notarul public Ana Edu la data de 04 august 2014.

Menționează că, la momentul perfectării certificatului de moștenitor

testamentar, s-a depistat că în Registrul bunurilor imobile, la construcția nr. 3 –

garaj, situat în mun. Bălți, str. Derjavin 43 eronat a fost înregistrat ca coproprietar

cu ½ cotă-parte pentru fiecare, Valentina Magdei și Evghenia Stan, însă de fapt,

conform hotărârii Sovetului orășenesc Bălți din 19 iulie 1990, această construcție

aparține cu drept de proprietate cu 1,0 cota-parte Valentinei Magdei.

Invocă că, faptul înregistrării eronate de către OCT Bălți a construcției nr. 3

– garaj, cu nr. cadastral 03002020217.03 este confirmat prin avizul cu privire la

respingerea executării serviciului solicitat, eliberat de către OCT Bălți la 28 iulie

2015, precum și prin răspunsul acestuia din 04 septembrie 2015.

1

Susține că, OCT Bălți nu a corectat benevol în Registrul bunurilor imobile

eroarea cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului imobil enunțat mai sus,

motiv din care s-a adresat cu prezenta acțiune.

Solicită obligarea OCT Bălți de a rectifica eroarea din Registrul bunurilor

imobile cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, garaj situat în

mun. Bălți, str. Derjavin 43, cu nr. cadastral 03002020217.03 prin indicarea

Valentinei Magdei ca unicul proprietar asupra bunului cu 1,0 cota-parte și

încasarea din contul OCT Bălți și Dariei Fîrleț în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2016 a fost admisă acțiunea, a

fost obligat OCT Bălți să corecteze eroarea din Registrul bunurilor imobile cu

privire la bunul imobil, garaj, situat în mun. Bălți, str. Derjavin 43, nr. cadastral

03002020217.03, cu indicarea în calitate de proprietar Valentina Magdei cu 1,0

cota-parte și a fost încasată în mod solidar de la OCT Bălți și Daria Fîrleț în

beneficiul lui Oleg Comarnițchi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000

lei.

Prima instanță, ajungând la această concluzie, a constatat că, la data de 19

aprilie 1978, prin hotărârea Judecătoriei Bălți a fost partajat bunul imobil din str.

Derjavin 43, mun. Bălți, cu nr. cadastral 0300202.217 între Valentina Magdei

(Stan) și Zamfir Stan iar conform hotărârii Sovietului orășenesc Bălți nr. 8/16

Valentinei Magdei (Stan) i-a revenit cu drept de proprietate privată din bunul

imobil amplasat pe str. Derjavin 43, mun. Bălți – construcția locativă cu suprafața

de 10,2 m2 și construcțiile accesorii – terasa a, terasa a2, garajul 7, șopronul 8 și

beciul 9.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, la data de 12 decembrie

2000, a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra

construcției locative cu nr. cadastral 03002020217.01 și construcției accesorii cu

nr. cadastral 03002020217.03, a câte ½ cotă-parte după Valentina Magdei (Stan)

și Evghenia Stan, totodată, după ultima fiind înregistrat și dreptul de proprietate

asupra ½ cota-parte din construcția accesorie cu nr. cadastral 0300202217.03,

înregistrare, care, conform avizului eliberat de către OCT Bălți din 28 iulie 2015,

este eronată, deoarece proprietar cu 1,0 cotă-parte asupra construcției cu nr.

cadastral 03002020217.03 – garaj este Valentina Magdei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2016 a fost admis apelul

declarat de către OCT Bălți, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, OCT Bălți, în

baza certificatului de moștenitor legal, eliberat Evgheniei Stan după decesul soțului

său, Zamfir Stan a înregistrat în proprietatea acesteia ½ cota-parte din bunul imobil

cu nr. cadastral 03002020217 și construcția lit. 2 și lit. 3.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, Oleg Comarnițchi urma să

conteste certificatul de moștenitor nr. 5921, eliberat Evgheniei Stan la 16

septembrie 2005 și înregistrat la OCT Bălți la 20 septembrie 2005, în partea ce ține

de garaj iar ulterior să solicite OCT Bălți rectificarea înscrierii și numai în caz de

refuz să se adreseze cu cerere de chemare în judecată.

2

La data de 17 ianuarie 2017, Oleg Comarnițchi a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece este ilegală și neîntemeiată.

Califică ca eronată concluzia instanței de apel precum că, în certificatul de

moștenitor legal nr. 5921, eliberat Evgheniei Stan la 16 septembrie 2005 a fost

inclus greșit de către notar bunul imobil cu nr. cadastral 03002020217.03, deoarece

în certificat este indicată o construcție gospodărească cu nr. 3, care conform

descrierii este o parte componentă a casei de locuit și nu construcția capitală cu nr.

cadastral 03002020217.03.

Menționează că, conform dosarului tehnic, cu nr. 3 este specificat – sarai cu

mărimea de 9 m2 , iar garajul este notat cu nr. 7 și nu cu nr. 03.

Invocă că, conform încheierii Judecătoriei Bălți din 16 iunie 2015 a fost

corectată eroarea materială omisă în hotărârea Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2016,

prin care a fost partajată averea între Valentina Magdei (Stan) și Zamfir Stan,

ultimului, fiindu-i atribuite în proprietate coridorul cu suprafața de 6,4 m2 , odaie –

14,6 m2 și anexele cu nr. 1, 2 și 3, costul total de 1570 ruble.

Susține că, la momentul partajării averii, în anul 1978, anexa nr. 3 era o

parte componentă a casei și nici de cum garajul, care a fost construit și dat în

exploatare în anul 1990.

În aceste circumstanțe, consideră că, în certificatul de moștenitor legal nr.

5921, eliberat Evgheniei Stan la 16 septembrie 2005 nu este indicat garajul litigios

ca parte componentă a casei de locuit iar contestarea certificatului enunțat nu ar

schimba situația.

Afirmă că, conform certificatului de moștenitor enunțat, averea succesorală

este compusă din ½ cota-parte din casa de locuit și ½ cota-parte din lotul de teren,

iar careva mențiuni cu referire la garaj nu este specificat.

Mai invocă că, OCT Bălți, prin avizul din 28 iulie 2015 cu privire la

respingerea executării serviciului solicitat, a recunoscut că construcția 03 – garaj

este înregistrată eronat.

Consideră că, hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată.

Prin referința depusă la data de 23 februarie 2017 OCT Bălți a solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 16 decembrie 2016 (f. d. 103), iar cererea de recurs a fost depusă

de către aceasta la data de 17 ianuarie 2017 (f. d. 119).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-

a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Oleg

Comarnițchi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe

când în recursul declarat de către Oleg Comarnițchi asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul lui Oleg Comarnițchi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440

alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Oleg Comarnițchi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5