2rh-28/17 — transmiterea silita pentru vinzarea bunului imobil

dosarul nr. 2rh-28/17 Prima instanță; Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud: V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, T. Chșca-Doneva, M. Pitic, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 22 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală examinând cererile de revizuire depuse de către Bucur Liuba, Bucur Ana, Bucur Anastasia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și bunurilor din imobilul respectiv, împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La data de 17.07.2013, BC „Victoriabank” SA s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobilul respectiv.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, în baza contractului de credit nr. 256 din 31.10.2006, BC „Victoriabank” SA a acordat Liubei Bucur un credit în sumă de 790000 lei, cu termenul final de rambursare la data de 31.10.2016. În vederea asigurării rambursării creditului acordat, a dobânzilor și a altor plăti aferente, Bucur Liuba a grevat în baza contractului de ipotecă înregistrat în registrul actelor notariale cu nr. 1-10726 din data de 31.10.2006, autentificat de notarul public Oleg Gladîș, următorul bun imobil și anume: construcție, modul de folosință casă de locuit individuală, cu suprafața de 110.8 m.p., numărul cadastral 0100417.416.03, precum și 1/2 din terenul aferent, cu suprafața de 0,044 ha, numărul cadastral 0100417.416, situat în mun.

Chișinău, str. Cramei, 7, bunul gajat fiind evaluat de către părți la suma de 810000 lei. A menționat reclamantul că, pârâta a încălcat prevederile cap. 8.1 al contractului de credit și anume nerespectarea obligației de rambursare a creditului, cât și a dobânzii aferente conform graficului stabilit, înregistrând la data de 05.03.2013 suma datoriei restante în mărime de 62766 lei, inclusiv datoria la credit în mărime 35781,94 lei, datoria la dobândă în sumă de 26984,06 lei. Conform aceluiași contract și anume cap. 12.3, Banca a fost în drept să inițieze procedura de executare silită a obligațiilor, urmărind bunul grevat cu ipotecă.

La data de 12.03.2013, în temeiul prevederilor art. 31 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26 06.2008, art. 488 Cod civil, pârâtei Bucur Liuba i-а fost expediată notificarea nr. 510-B-13 din 12.03.2013, prin care creditorul ipotecar având ca temei prevederile art. 483 alin. (2) lit. f) Cod civil a solicitat executarea înainte de termen a obligației garantate prin ipotecă, iar în caz de neachitare să transmită bunul ipotecat indicat supra în posesiunea Băncii pentru vânzarea acestuia în modul prevăzut de lege. A susținut reclamantul că, la data de 07.05.2013, preavizul menționat supra a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile în baza cererii nr. 0100/13/56854.

Astfel, la data de 09.07.2013 pârâta Bucur Liuba îi datora reclamantului, conform contractului de credit nr. 256 din 31.10.2006, suma de 506850 lei, inclusiv soldul creditului constituind suma de 443232,83 lei, dobânda restantă în mărime de 48527,10 lei, penalitatea în sumă de 15090,90 lei, comision anual administrativ în mărime de 2285,91 lei. A solicitat reclamantul transmiterea silită de la pârâta Bucur Liuba în posesia BC „Victoriabank” SA, pentru vânzare, în scopul acoperirii datoriilor apărute în baza contractului de credit nr. 256 din 31.10.2006 a bunului imobil ce constă din construcție, modul de folosință casă de locuit individuală, cu suprafața de 110,8 m.p., cu numărul cadastral 0100417.416.03, precum și ½ teren, cu modul de folosință – construcție locativă, cu suprafața de 0,044 ha, cu numărul cadastral 0100417.416, situat în mun.

Chișinău, str. Cramei, 7 cu dispunerea evacuării tuturor persoanelor și a bunurilor din imobilul respectiv și încasarea de la pârâta Bucur Liuba a taxei de stat în mărime de 4050 lei. Prin hotărârea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a admis acțiunea înaintată de BC „Victoriabank” SA; s-a transmis silit de la Bucur Liuba în posesia BC „Victoriabank” SA, pentru vânzare, în scopul acoperirii datoriilor ce rezultă din contractul de credit nr. 256 din 31.10.2006, bunul imobil ce constă din construcție, modul de folosință casă de locuit individuală, cu suprafața de 110,8 m.p., cu numărul cadastral 0100417.416.03, precum și ½ din terenul aferent cu suprafața de 0,044 ha, cu numărul cadastral 0100417.416, situat în mun.

Chișinău, str. Cramei, 7; s-a dispus evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobilul respectiv și s-a încasat de la Bucur Liuba în beneficiul BC „Victoriabank” SA cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 4050 lei. Prin decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Liuba Bucur și s-a menținut hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de către Bucur Liuba și s-a menținut decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobilul respectiv.

La data de 03 ianuarie 2017 Bucur Liuba a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, hotărârile instanțelor judecătorești sunt ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate. 2 Declară revizuenta că, instanțele judecătorese judecind pricina nu au luat în considerare faptul că valoarea imobilului ipotecat este mai mare decât datoria scadentă la bancă conform contractului de credit nr.256 din 31.10.2006. Susține revizuenta că, de nenumărate ori s-a adresat către bancă cu rugămintea de a schimba graficul de rambursare a creditului și de a-i permite achitarea cu întârziere a creditului, fără a fi inclusă penalitatea, pe motiv că întreprinderea la care era angajată nu mai activa.

Solicitările date au fost respinse de către reclamant. Precizează revizuenta că, nu refuză de a achita datoria față de bancă, însă calculele prezentate de către bancă sunt exagerate și nefondate. La data de 25 ianuarie 2017 Bucur Ana, Bucur Anastasia au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia. În susținerea cererii s-a indicat că, în cadrul procesului dedus judecății, revizuentele nu au fost atrase în calitate de intervenienți accesorii, ori, acestea având viză de reședință în imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Cramei, 7, aveau un drept legat de obiectul litigiului. Consideră că, hotărârea instanței de fond, menținută de instanțele ierarhic superioare, lezează în mod evident drepturile revizuentelor prin evacuarea acestora din imobilul ipotecat.

Ca temei de revizuire s-au invocat prevederile art. 449 lit. c) CPC, conform cărora, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul consideră că, cererile de revizuire sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art.448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449. În conformitate cu art.453, alin.(1) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Din dispozițiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a 3 întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Raportînd la caz norma de drept precitată, Colegiul reține că, Bucur Liuba depunînd cerere de revizuire, a invocat dezacordul cu soluția instanței de recurs prin relatarea situației în viziunea acestuia, motive ce au fost cercetate, analizate și combătute în cadrul judecării pricinii în instanțele de judecată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că aceste circumstanțe nu constituie temei de revizuire prevăzut de art. 449 CPC, deoarece instanțele de judecată s-au expus asupra motivelor invocate în prezenta cerere de revizuire. În contextul dat, Colegiul remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă, circumstanțele invocate de către Bucur Liuba nu sunt prevăzute de art. 449 CPC ca temei de revizuire și nu pot influența soluția adoptată.

La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei.

Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în 4 anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii. În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a). În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Bucur Liuba.

Referitor la cererea de revizuire depusă de către Bucur Anastasia, Bucur Ana, Colegiul reține următoarele. Revizuentele au depus cerere de revizuire invocând că prin hotărârile judecătorești adoptate s-a dispus evacuarea tuturor persoanelor aflate în imobilul litigios, imobil în care acestea domiciliază și dispun de viză de domiciliu. Respectiv prin actele judecătorești pronunțate au fost afectate drepturile revizuentelor, fără ca acestea să fie atrase în proces. Colegiul menționează că, revizuentele au invocat încălcarea drepturilor sale prin hotărârile judecătorești adoptate în speță, fără, însă, a specifica care sunt aceste drepturi, conținutul și întinderea lor, iar instanța, din oficiu, nu a constatat încălcarea carorva drepturi ale revizuentelor.

Faptul că revizuentele dispun de „viză de domiciliu” în imobilul litigios nu presupune și existența anumitor drepturi asupra bunului dat, dar servește doar ca modalitate de evidență a populației și confirmare a domicilierii într-un anumit loc. Astfel, Colegiul conchide că revizuentelor nu le-au fost încălcate careva drepturi prin hotărârile pronunțate și atragerea acestora în proces nu era necesară. În conformitate cu art. 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Bucur Liuba, Bucur Ana, Bucur Anastasia împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și bunurilor din imobilul respectiv.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală 5