2rh-28/17 — transmiterea silita pentru vinzarea bunului imobil

2rh-28/17 — transmiterea silita pentru vinzarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-28/17

Prima instanță; Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud: V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, T. Chșca-Doneva, M. Pitic, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând cererile de revizuire depuse de către Bucur Liuba, Bucur Ana,

Bucur Anastasia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC

„Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru

vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și bunurilor din imobilul

respectiv,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La data de 17.07.2013, BC „Victoriabank” SA s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru

vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobilul

respectiv.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, în baza contractului de credit nr. 256 din

31.10.2006, BC „Victoriabank” SA a acordat Liubei Bucur un credit în sumă de

790000 lei, cu termenul final de rambursare la data de 31.10.2016. În vederea

asigurării rambursării creditului acordat, a dobânzilor și a altor plăti aferente, Bucur

Liuba a grevat în baza contractului de ipotecă înregistrat în registrul actelor

notariale cu nr. 1-10726 din data de 31.10.2006, autentificat de notarul public Oleg

Gladîș, următorul bun imobil și anume: construcție, modul de folosință casă de

locuit individuală, cu suprafața de 110.8 m.p., numărul cadastral 0100417.416.03,

precum și 1/2 din terenul aferent, cu suprafața de 0,044 ha, numărul cadastral

0100417.416, situat în mun. Chișinău, str. Cramei, 7, bunul gajat fiind evaluat de

către părți la suma de 810000 lei.

A menționat reclamantul că, pârâta a încălcat prevederile cap. 8.1 al

contractului de credit și anume nerespectarea obligației de rambursare a creditului,

cât și a dobânzii aferente conform graficului stabilit, înregistrând la data de

05.03.2013 suma datoriei restante în mărime de 62766 lei, inclusiv datoria la credit

în mărime 35781,94 lei, datoria la dobândă în sumă de 26984,06 lei. Conform

aceluiași contract și anume cap. 12.3, Banca a fost în drept să inițieze procedura de

executare silită a obligațiilor, urmărind bunul grevat cu ipotecă. La data de

12.03.2013, în temeiul prevederilor art. 31 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142-XVI

din 26 06.2008, art. 488 Cod civil, pârâtei Bucur Liuba i-а fost expediată notificarea

nr. 510-B-13 din 12.03.2013, prin care creditorul ipotecar având ca temei

prevederile art. 483 alin. (2) lit. f) Cod civil a solicitat executarea înainte de termen

a obligației garantate prin ipotecă, iar în caz de neachitare să transmită bunul

ipotecat indicat supra în posesiunea Băncii pentru vânzarea acestuia în modul

prevăzut de lege.

A susținut reclamantul că, la data de 07.05.2013, preavizul menționat supra a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile în baza cererii nr. 0100/13/56854.

Astfel, la data de 09.07.2013 pârâta Bucur Liuba îi datora reclamantului, conform

contractului de credit nr. 256 din 31.10.2006, suma de 506850 lei, inclusiv soldul

creditului constituind suma de 443232,83 lei, dobânda restantă în mărime de

48527,10 lei, penalitatea în sumă de 15090,90 lei, comision anual administrativ în

mărime de 2285,91 lei.

A solicitat reclamantul transmiterea silită de la pârâta Bucur Liuba în posesia

BC „Victoriabank” SA, pentru vânzare, în scopul acoperirii datoriilor apărute în

baza contractului de credit nr. 256 din 31.10.2006 a bunului imobil ce constă din

construcție, modul de folosință casă de locuit individuală, cu suprafața de 110,8

m.p., cu numărul cadastral 0100417.416.03, precum și ½ teren, cu modul de

folosință – construcție locativă, cu suprafața de 0,044 ha, cu numărul cadastral

0100417.416, situat în mun. Chișinău, str. Cramei, 7 cu dispunerea evacuării tuturor

persoanelor și a bunurilor din imobilul respectiv și încasarea de la pârâta Bucur

Liuba a taxei de stat în mărime de 4050 lei.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a

admis acțiunea înaintată de BC „Victoriabank” SA; s-a transmis silit de la Bucur

Liuba în posesia BC „Victoriabank” SA, pentru vânzare, în scopul acoperirii

datoriilor ce rezultă din contractul de credit nr. 256 din 31.10.2006, bunul imobil ce

constă din construcție, modul de folosință casă de locuit individuală, cu suprafața de

110,8 m.p., cu numărul cadastral 0100417.416.03, precum și ½ din terenul aferent

cu suprafața de 0,044 ha, cu numărul cadastral 0100417.416, situat în mun.

Chișinău, str. Cramei, 7; s-a dispus evacuarea persoanelor și a bunurilor din

imobilul respectiv și s-a încasat de la Bucur Liuba în beneficiul BC „Victoriabank”

SA cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 4050 lei.

Prin decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Liuba Bucur și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către Bucur Liuba și s-a menținut decizia din 21 aprilie 2016 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 09 noiembrie 2015 a judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de BC „Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea silită pentru

vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobilul

respectiv.

La data de 03 ianuarie 2017 Bucur Liuba a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, hotărârile instanțelor

judecătorești sunt ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

2

Declară revizuenta că, instanțele judecătorese judecind pricina nu au luat în

considerare faptul că valoarea imobilului ipotecat este mai mare decât datoria

scadentă la bancă conform contractului de credit nr.256 din 31.10.2006.

Susține revizuenta că, de nenumărate ori s-a adresat către bancă cu rugămintea

de a schimba graficul de rambursare a creditului și de a-i permite achitarea cu

întârziere a creditului, fără a fi inclusă penalitatea, pe motiv că întreprinderea la care

era angajată nu mai activa. Solicitările date au fost respinse de către reclamant.

Precizează revizuenta că, nu refuză de a achita datoria față de bancă, însă

calculele prezentate de către bancă sunt exagerate și nefondate.

La data de 25 ianuarie 2017 Bucur Ana, Bucur Anastasia au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

solicitând casarea acesteia.

În susținerea cererii s-a indicat că, în cadrul procesului dedus judecății,

revizuentele nu au fost atrase în calitate de intervenienți accesorii, ori, acestea având

viză de reședință în imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Cramei, 7, aveau un

drept legat de obiectul litigiului.

Consideră că, hotărârea instanței de fond, menținută de instanțele ierarhic

superioare, lezează în mod evident drepturile revizuentelor prin evacuarea acestora

din imobilul ipotecat. Ca temei de revizuire s-au invocat prevederile art. 449 lit. c)

CPC, conform cărora, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul consideră că, cererile de revizuire sunt neîntemeiate și urmează a

fi respinse ca fiind inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de

Justiție.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449.

În conformitate cu art.453, alin.(1) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din dispozițiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărîri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

3

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Raportînd la caz norma de drept precitată, Colegiul reține că, Bucur Liuba

depunînd cerere de revizuire, a invocat dezacordul cu soluția instanței de recurs prin

relatarea situației în viziunea acestuia, motive ce au fost cercetate, analizate și

combătute în cadrul judecării pricinii în instanțele de judecată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că aceste circumstanțe nu constituie temei de revizuire

prevăzut de art. 449 CPC, deoarece instanțele de judecată s-au expus asupra

motivelor invocate în prezenta cerere de revizuire.

În contextul dat, Colegiul remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute

de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective,

reale și legale. Însă, circumstanțele invocate de către Bucur Liuba nu sunt prevăzute

de art. 449 CPC ca temei de revizuire și nu pot influența soluția adoptată.

La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

(cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului

judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă și executorie, chiar în scopul

reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții

Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici

într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în

4

anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi

temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care

reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va

constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice

(Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Bucur Liuba.

Referitor la cererea de revizuire depusă de către Bucur Anastasia, Bucur Ana,

Colegiul reține următoarele.

Revizuentele au depus cerere de revizuire invocând că prin hotărârile

judecătorești adoptate s-a dispus evacuarea tuturor persoanelor aflate în imobilul

litigios, imobil în care acestea domiciliază și dispun de viză de domiciliu. Respectiv

prin actele judecătorești pronunțate au fost afectate drepturile revizuentelor, fără ca

acestea să fie atrase în proces.

Colegiul menționează că, revizuentele au invocat încălcarea drepturilor sale

prin hotărârile judecătorești adoptate în speță, fără, însă, a specifica care sunt aceste

drepturi, conținutul și întinderea lor, iar instanța, din oficiu, nu a constatat

încălcarea carorva drepturi ale revizuentelor.

Faptul că revizuentele dispun de „viză de domiciliu” în imobilul litigios nu

presupune și existența anumitor drepturi asupra bunului dat, dar servește doar ca

modalitate de evidență a populației și confirmare a domicilierii într-un anumit loc.

Astfel, Colegiul conchide că revizuentelor nu le-au fost încălcate careva

drepturi prin hotărârile pronunțate și atragerea acestora în proces nu era necesară.

În conformitate cu art. 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Bucur Liuba,

Bucur Ana, Bucur Anastasia împotriva deciziei din 23 decembrie 2016 a Curții

Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva Liubei Bucur privind transmiterea

silită pentru vânzare a bunului imobil cu evacuarea persoanelor și bunurilor din

imobilul respectiv.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

5