2ra-371/17 — repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-371/17 — repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: M. Iftodi dosarul nr. 2ra-371/17
instanța de apel: E. Ababei, A. Garbuz, N. Chircu
Î N C H E I E R E
16 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă
Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
reprezentantul Liubovi Vasiliev, avocatul Ghenadie Odobescu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi Vasiliev
împotriva Janei Betca cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2016
c o n s t a t ă:
La 03 mai 2016 Liubovi Vasiliev a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Janei Betca cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a menționat că, la 24 noiembrie 2015 în privința Janei Betca a
fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 69 alin. (1) din Codul
contravențional, pentru injuria reclamantei adusă în mod public.
Susține că, prin acțiunile ilicite evidențiate supra i-au fost lezate onoarea și
demnitatea, fiindu-i cauzate suferințe de ordin moral
Solicită încasarea din contul pîrîtei în beneficiul său a sumei de 20000 de lei cu
titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1500 de lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 18 august 2016 s-a admis parțial acțiunea, s-a
încasat de la Jana Betca în beneficiul Liubovi Vasiliev suma de 500 de lei cu titlu de
prejudiciu moral, în rest suma de 19500 de lei s-a respins ca fiind neîntemeiată, s-a
încasat de la Jana Betca în beneficiul Liubovi Vasiliev suma de 200 de lei cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică, în rest suma de 1300 s-a respins ca fiind
neîntemeiată, s-a încasat de la Jana Betca în beneficiul Liubovi Vasiliev taxa de stat în
mărime de 100 de lei.
Prima instanță a reținut că, vina Janei Betca în comiterea contravenției prevăzute
de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional a fost confirmată prin procesul-verbal cu
privire la contravenție din 24 noiembrie 2015, care nu a fost contestat de pîrîtă.
Prin urmare, s-a constatat că Jana Betca este pasibilă de răspundere civilă în
temeiul art. 1398 și art. 1422 din Codul civil, iar la stabilirea cuantumului prejudiciului
moral instanța s-a ghidat de principiile compensării rezonabile și echitabile a
prejudiciului moral precum și de prevederile art. 41 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
1
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat
de reprezentantul Liubovi Vasiliev, avocatul Ghenadie Odobescu și s-a menținut
hotărîrea primei instanțe.
La data de 01 decembrie 2016 reprezentantul Liubovi Vasiliev, avocatul Ghenadie
Odobescu a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22
noiembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, instanțele au determinat incorect și
nejustificat cuantumul prejudiciului moral și mărimea cheltuielilor de asistență juridică.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu
și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
2
Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul constată că, recursul a fost declarat în termen ținînd cont de faptul că
titularul căii de atac a luat cunoștință de decizia recurată la data de 30 noiembrie 2016
(f.d. 91) și a exercitat calea de atac la 01 decembrie 2016 (f.d. 115).
Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele au determinat incorect și
nejustificat cuantumul prejudiciului moral și mărimea cheltuielilor de asistență juridică
nu pot fi reținute or, la stabilirea sumelor respective instanțele s-au călăuzit de normele
juridice naționale și internaționale în materia disputată, de criteriile și principiile ce
reglementează aspectele reliefate, precum și de circumstanțele importante ale pricinii
care au furnizat instanțelor informațiile necesare pentru adoptarea concluziilor vis-a-vis
de temeinicia acțiunii.
Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument
plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziilor instanței de apel.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta
Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995)
Colegiul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența
unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,
iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de reprezentantul Liubovi Vasiliev, avocatul Ghenadie
Odobescu ca fiind inadmisibil în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de reprezentantul Liubovi Vasiliev, avocatul Ghenadie
Odobescu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Ion Druță
3