3ra-240/17 — constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral

prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr. 3ra-240/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Străisteanu Gheorghe împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal

Chișinău”, privind constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea

examinării cererii și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 prin care

s-a respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2016,

c o n s t a t ă :

La 26 februarie 2016, Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva SA ,,Apă-Canal Chișinău” privind constatarea încălcării

dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la data de 25 ianuarie 2016, prin poșta

electronica ”acc@acc.md” a expediat către administrația SA ”Apă-Canal Chișinău”

o cerere, semnată digital conform legislației în vigoare, în baza Legii privind accesul

la informație invocând faptul că, în perioada 01 septembrie 2015 - 25 ianuarie 2016,

a primit 3 prescripții semnate de șefa Serviciului abonați a SA ,,Apă-Canal Chișinău”

– Lavric Marina, prin care este amenințat, șantajat, hărțuit că, dacă nu achită până la

o oarecare dată serviciile acordate întreprinderii, cantina din incinta Preturii sect.

Buiucani, mun. Chișinău va fi debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu apă.

Menționează reclamantul că, cu toate că administrația SRL ,,Inima Codrului”

respectă în totalmente prevederile contractului nr. 362134 din 30 iunie 2014 încheiat

între părți și achită serviciile pentru apa potabilă și canalizare în termen, persoanele

din cadrul SA ,,Apă-Canal Chișinău” intenționat nu-i expediază facturile la adresa

indicată în prezenta cerere, iar apoi întocmesc prescripții și încasează penalități

ilegale.

Afirmă reclamantul că, a solicitat în termenul stabilit de lege să fie informat la

1

adresa indicată în cerere, care este motivul comportamentului abuziv al angajaților

SA ,,Apă-Canal Chișinău”, care-1 amenință, șantajează, hărțuiesc prin inventarea

diferitor probleme, de ce nu-i expediază facturile la adresa indicată de acesta și

totodată să-i fie expediată factura pentru ultima perioadă pentru care a fost solicitată

achitarea datoriei până la 30 ianuarie 2016.

Indică reclamantul că, cu toate acestea nu a primit careva răspuns, or, ca urmare

acesta a înaintat cerere de chemare în judecată către SA ,,Apă-Canal Chișinău”.

Solicită reclamantul Străisteanu Gheorghe, constatarea încălcării dreptului la

informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2016

acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului lui Străisteanu

Gheorghe la informație și încasarea din contul SA ,,Apă-Canal Chișinău” în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acțiunea înaintată a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a

declarat apel nemotivat la 28 martie 2016 (f.d. 58) și la 11 mai 2016 apel motivat

(f.d. 76-79), prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărârii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2016 și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de SA ,,Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2016.

Invocând ilegalitatea actelor judecătorești enunțate, la 12 ianuarie 2017, în

termenul prevăzut de art. 434 CPC, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, solicitând

admiterea cererii, casarea acesteia, cu emitere unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii înaintate.

În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, instanța de apel nu a luat în

calcul toate probele aduse în cadrul ședințelor de judecată, superficial a examinat

motivele litigiului, ne fiind constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii în fond.

Menționează recurentul că, petițiile se examinează de către organele competente

în termen de 30 zile lucrătoare, deci SA ,,Apă-Canal Chișinău” a examinat cererea și

a expediat răspunsul în termen la data de 03 martie 2016.

Consideră că, de la 25 ianuarie 2016 până la 04 martie 2016 sunt 30 zile

lucrătoare.

Opinează că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de

drept material și a calificat adresarea lui Străisteanu Gheorghe ca o adresare potrivit

Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

Un alt aspect indicat de recurent este și faptul că, referitor la prejudiciul moral

2

încasat în mărime de 2 000 lei în folosul reclamantului este prea exagerat, deoarece

în temeiul răspunderii civile delictuale, urmează a fi dovedite condițiile de existență

a acesteia și anume: să fie săvârșită o faptă cu caracter ilicit, iar între fapta ilicită

săvârșită și prejudiciul solicitat să existe un raport direct de cauzalitate.

Astfel, susține recurentul că, prejudiciul moral se compensează numai atunci

când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale ale

persoanei vătămate. Rezultă că, trebuia să existe un raport direct între natura

valorilor lezate și natura prejudiciului. Astfel prejudiciul este moral numai dacă este

urmarea încălcării unor valori de aceiași natură.

În acest sens susține că, nu a fost prezentată nici o probă a faptului cauzării

acestui prejudiciu moral.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de SA ,,Apă-Canal

Chișinău” urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

3

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul consideră că, recursul declarat de SA ,,Apă-Canal Chișinău” este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a) care expres prevede că,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de SA ,,Apă-Canal Chișinău”

în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA ,,Apă-Canal Chișinău”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4