2ra-265/17 — repararea prejudiciului moral cauzat de organele de drept ale RM

Prima instanță: Judecătoria Edineț Dosarul nr. 2ra-265/17

Judecător: M. Iftodi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de

către:

-Rață Andrei;

-Ministerul Justiției al RM,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rață Andrei

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Procuratura raionului Edineț, Inspectoratul de Poliție Edineț al IGP al MAI, privind

repararea prejudiciului moral cauzat de organele de drept ale RM,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, prin care a fost

menținută hotărîrea Judecătoriei Edineț din 28 iunie 2016,

c o n s t a t ă

La 05 aprilie 2016, Rață Andrei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Procuratura raionului Edineț, Inspectoratul de Poliție Edineț al IGP al MAI, privind

repararea prejudiciului moral cauzat de organele de drept ale RM.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în anul 2011 a fost învinuit de

Procuratura raionului Edineț în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2)

lit. b), c), d) art. 238 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. a), c). d) Cod Penal al RM -

escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, săvîrșită prin

înșelăciune și abuz de încredere, în mod repetat, de către două persoane, săvîrșite

prin confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă

drepturi, acțiuni săvîrșite referitor la un document de importanță deosebită, soldate

cu daune în proporții mari a drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor

fizice.

La 28 februarie 2012, de către Judecătoria Edineț a fost pronunțată sentința nr.

1-2/2012 prin care a fost încetat procesul penal în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 238 alin. (1) CP al RM din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii pentru care a fost pus sub învinuire, totodată a fost

indentificat vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. a), c),

d) din Cod penal.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 aprilie 2015, a fost achitat de sub

învinuirea infracțiunilor săvîrșite prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b). c). d); art. 361

alin. (2) lit. c), d) și art. 238 alin. (1) CP al RM din lipsa elementelor infracțiunii.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 03 noiembrie 2015

s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de către procurorul în Procuratura Curții

de Apel Bălți. Andrei Formusatii cu menținerea hotărîrii contestate.

Consideră reclamantul că în privința sa ilegal a fost pornită urmărirea penală

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c), d) art. 238

alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. a), c), d) Cod Penal al RM.

Ca urmare i-au fost lezate drepturile fundamentale, drepturi ce sînt

reglementate și în art. 5/1, 6/1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 cu privire la modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunele ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești dreptul la repararea prejudiciului. în

mărimea și modul stabilit de prezenta lege apare în cazul: a) devenirii definitive și

irevocabile a sentinței de achitare:

Indică că, în urma intentării acestui proces penal i-au fost cauzate suferințe

psihice, suferințe care au modificat echilibrul de respectabilitate socială, stima,

considerația și aprecierea celor din jur, pe care a construit-o de-a lungul timpului,

astfel, timp de mai bine de patru ani a fost purtat pe drumuri pînă cînd a fost emisă în

sfirșit o soluție legală și echitabilă, fapte care în cele din urmă i-au provocat o

frămîntare adîncă sufletească și o neîncredere în activitatea organelor de drept ale

RM.

Astfel, menționează că prin atragerea la răspundere penală i s-a adus atingere

dreptului prevăzut la art. 53 din Constituție, iar suferințele psihice provocate trebuie

compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Solicită reclamantul, încasarea de la bugetul de Stat al RM în folosul său a

sumei de 100 000 lei echivalent bănesc pentru repararea prejudiciului moral ce i-a

fost cauzat prin lezarea de către organele de drept ale RM, și încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 28 iunie 2016:

-S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Rață Andrei către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenineți accesorii Procuratura

raionului Edineț, Instectoratul de Poliție Edineț al IGP al MAI cu privire la

recuperarea prejudiciului moral cauzat de organele de drept RM și alte cheltuieli;

-S-a încasat de la Bugetul de stat al RM în beneficiul lui Rață Andrei Gheorghe,

suma de 5 000 (cinci mii) lei ca echivalent bănesc pentru repararea prejudiciului

moral, în restul sumei de 95 000 lei echivalentul bănesc pentru repararea

prejudiciului moral - s-a respins ca neîntemeiată;

-S-a încasat de la Bugetul de stat al RM în beneficiul lui Rață Andrei Gheorghe,

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 (cinci sute) lei.

La 30 iunie 2016, avocatul Odobeschu Ghenadie reprezentantul apelantului

Rață Andrei a declarat apel împotriva hotărîrii respective, solicitînd casarea acesteia

și emiterea unei noi prin care să fie admisă integral acțiunea.

La 25 iulie 2016, Ministerul Justiției al RM a contestat cu apel hotărîrea primei

instanțe, completîndu-l la 28 iulie 2016, solicitînd casarea hotărîrii instanței de fond

și pronunțarea unei hotărîri noi prin care acțiunea înaintată de Rață Andrei să fie

respinsă integral, ca neîntemeiată.

Tot la 28 iulie 2016, cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Edineț din

28 iunie 2016 a depus și Procuratura raionului Edineț, solicitînd casarea hotărîrii, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie respinsă integral acțiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, s-au respins apelurile

declarate de avocatul Odobescu Ghenadie reprezentantul apelantului Rață Andrei,

Ministerul Justiției al RM și Procuratura raionului Edineț. S-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Edineț din 28 iunie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 decembrie 2016, Rață Andrei

prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie (mandat nr. 0182607) a declarat

recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Bălți din 04 octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integral a

acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța a

încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material ceea ce a condus la

emiterea unei decizii neîntemeiate și ilegale, nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond.

La 13 decembrie 2016, Ministerul Justiție al RM a declarat recurs, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 și a

hotărîrii Judecătoriei Edineț, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integral a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că s-a interpretat în mod eronat

legea și în acest sens s-au aplicat eronat normele de drept material, aprecierea

probelor de către instanța de apel a fost arbitrară. A menționat recurentul asupra

faptului că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de urmărire penală sunt necesare unele condiții speciale și anume

existența faptei ilicite, or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage

răspunderea Statului.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 25.11.2016 (f.d. 157), cît și faptul recepționării acesteia de către

Rață Andrei la 05.12.2016 (f.d. 162 aviz) și de către MJ al RM la 30.11.2016 (f.d.

158 aviz), recursurile se consideră declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarat de Rață Andrei și Ministerul

Justiției al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor

invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost

apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Rață Andrei și Ministerul Justiției al RM ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursurile declarate de Rață Andrei și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță