2ra-1911/17 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiuni ilegale ale OUP

Dosar nr. 2ra–1911/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți, judecător – V. Pădurari

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Botnariuc Ala

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura

Generală a Republicii Moldova si Procuratura mun. Bălți, privind încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Botnariuc Ala, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova, și menținută hotărârea

Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 13 ianuarie 2016, Botnariuc Ala a depus cerere de chemare în

judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Procuratura mun. Bălți privind

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii a invocat că, la data de 13 februarie 2015, de către

ofițerul de urmărire penală SUP IP Bălți – Alexandru Bejenaru, cu acordul

Procurorului Procuraturii Bălți, a fost dispusă începerea urmăririi penale pe dosarul

penal nr.20150400268, înregistrat în REG-1 la data de 12 februarie 2015, pe faptul

săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) CP. Motivul pentru pornirea

procesului penal a servit denunțul lui Ciumacenco Vasile către SUP IP, prin care a

declarat că la momentul primirii lui în calitate de membru a organizației pacifiste

1

„Pacifism fără frontiere”, de la dânsul ilegal a fost pretinsă și primită suma în

mărime de 2900 lei.

La data de 17 iulie 2015, ofițerul de urmărire penală a emis ordonanța privind

recunoașterea reclamantei Botnariuc Ala în calitate de bănuit.

Prin ordonanța Procuraturii mun. Bălți din 30 octombrie 2015, a fost încetată

urmărirea penală cu scoaterea reclamantei de sub urmărire penală.

Astfel, prin acțiunea înaintată, reclamanta a solicitat încasarea prejudiciului

moral în mărime de 2000 unități convenționale.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2017, s-a admis parțial

acțiunea depusă de Botnariuc Ala și s-a încasat din Bugetul de stat al Republicii

Moldova în beneficiul reclamantei Botnariuc Ala prejudiciul moral în mărime de

5000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, au fost respinse apelurile

declarate de Botnariuc Ala, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova, și menținută hotărârea Judecătoriei

Bălți din 20 ianuarie 2017.

La data de 18 august 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de

fond, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinsă integral cererea de

chemare în judecată înaintată de Botnariuc Ala.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Susține că, intimata Botnariuc Ala nu este îndreptățită să

solicite recuperarea prejudiciului moral, dat fiind faptul că nu a fost constatată

ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Mai mult, potrivit

recurentului, intimata nu a probat în fața instanței existența prejudiciului cauzat,

precum și faptul că s-ar fi bucurat de o reputație ireproșabilă anterior aflării sub

urmărirea penală.

La data de 06 noiembrie 2017, Botnariuc Ala a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

2

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

3

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari

4