2ra-1911/17 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiuni ilegale ale OUP

Dosar nr. 2ra–1911/17 Prima instanță: Judecătoria Bălți, judecător – V. Pădurari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Botnariuc Ala către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova si Procuratura mun.

Bălți, privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de Botnariuc Ala, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova, și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2017, c o n s t a t ă: La data de 13 ianuarie 2016, Botnariuc Ala a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și Procuratura mun. Bălți privind încasarea prejudiciului moral. În motivarea cererii a invocat că, la data de 13 februarie 2015, de către ofițerul de urmărire penală SUP IP Bălți – Alexandru Bejenaru, cu acordul Procurorului Procuraturii Bălți, a fost dispusă începerea urmăririi penale pe dosarul penal nr.20150400268, înregistrat în REG-1 la data de 12 februarie 2015, pe faptul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) CP.

Motivul pentru pornirea procesului penal a servit denunțul lui Ciumacenco Vasile către SUP IP, prin care a declarat că la momentul primirii lui în calitate de membru a organizației pacifiste 1 „Pacifism fără frontiere”, de la dânsul ilegal a fost pretinsă și primită suma în mărime de 2900 lei. La data de 17 iulie 2015, ofițerul de urmărire penală a emis ordonanța privind recunoașterea reclamantei Botnariuc Ala în calitate de bănuit. Prin ordonanța Procuraturii mun. Bălți din 30 octombrie 2015, a fost încetată urmărirea penală cu scoaterea reclamantei de sub urmărire penală. Astfel, prin acțiunea înaintată, reclamanta a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 2000 unități convenționale.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2017, s-a admis parțial acțiunea depusă de Botnariuc Ala și s-a încasat din Bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantei Botnariuc Ala prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, au fost respinse apelurile declarate de Botnariuc Ala, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova, și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 ianuarie 2017. La data de 18 august 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Botnariuc Ala.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Susține că, intimata Botnariuc Ala nu este îndreptățită să solicite recuperarea prejudiciului moral, dat fiind faptul că nu a fost constatată ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Mai mult, potrivit recurentului, intimata nu a probat în fața instanței existența prejudiciului cauzat, precum și faptul că s-ar fi bucurat de o reputație ireproșabilă anterior aflării sub urmărirea penală. La data de 06 noiembrie 2017, Botnariuc Ala a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau 2 aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea 3 declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari 4