2ra-421/17 — înlăturarea obstacolelor

Prima instanță: V. Chisilița. dosarul nr. 2ra-421/17 Instanța de apel: D. Manole, G. Dașchevici, Iu. Cotruță. Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului Alexios Karetzopoulos, Roman Stici, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexios Karetzopoulos împotriva lui Efrem și Raisa Muntean, intervenient accesoriu Primăria municipiului Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și la cererea de chemare în judecată a lui Alexios Karetzopoulos împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Preturii sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, intervenienți accesorii Efrem și Raisa Muntean cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Alexios Karetzopoulos și a fost menținută hotărârea judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 30 iunie 2016, c o n s t a t ă La 17 aprilie 2015, reclamantul Alexios Karetzopoulos a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Efrem Muntean, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 9924 din 11 decembrie 2008, a devenit proprietarul a 31,35% din încăperea nelocativă cu suprafața de 239,9 m2, cu nr. cadastral 0100511.102.01.087 din demisolul blocului locativ din mun. Chișinău, str. Paris 34/2. Menționează reclamantul că, a elaborat raportul de evaluare tehnică nr. 018- 10 din 25 februarie 2010, potrivit căruia, în apropiere de încăperea propriu-zisă, a fost construită ilegal o construcție neautorizată, anexă a apartamentului nr. 6, situat la nivelul doi al blocului locativ din mun. Chișinău, str. Paris 34/2.

Afirmă reclamantul că, potrivit certificatului din 24 februarie 2015, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, a fost constatat că această construcție aparține cu drept de proprietate pârâtului, Efrem Muntean. Respectiv, la 17 martie 2015, reclamantul a expediat în adresa pârâtului o cerere cu privire la demolarea construcției neautorizate în termen de 7 zile calendaristice, pârâtul nu a întreprins nici o acțiune în acest sens. Susține reclamantul că, anexa la apartamentul nr. 6, situat la nivelul doi al blocului locativ din mun. Chișinău, str. Paris 34/2, ce aparține pârâtului, pune în pericol atât integritatea încăperii reclamantului, cât și posesia și folosința normală a acesteia.

Cere reclamantul, Alexios Karetzopoulos, interzicerea pârâtului de exploatare a anexei la apartamentul nr. 6 din mun. Chișinău, str. Paris 34/2, la nivelul doi al acestuia, cu nr. cadastral 0100511.102.01.006, înlăturarea obstacolelor în folosința încăperii nelocative cu suprafața de 239,9 m2, cu nr. cadastral 0100511.102.01.006, prin interzicerea atentării inadmisibile de către pârât asupra încăperii sale, demolarea anexei la apartamentul nr. 6, situat la nivelul doi al blocului locativ din mun. Chișinău, str. Paris 34/2, cu nr. cadastral 0100511.102.01.006, ce aparține pârâtului Efrem Muntean și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 6000 lei. La 26 noiembrie 2015, reclamantul Alexios Karetzopoulos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău, intervenienți accesorii Efrem și Raisa Muntean cu privire la contestarea actului administrativ. Indică reclamantul că, la 07 septembrie 2015, a depus în adresa Primăriei mun. Chișinău și Preturii sectorului Buiucani o cerere cu privire la eliberarea unei informații. Ulterior, la 22 septembrie 2015, reclamantului i-au fost prezentate actele cerute: decizia nr. 2 din 17 ianuarie 1994 emisă de Primăria mun. Chișinău, decizia nr. 7/2.27 din 21 iulie 1994 emisă de Pretura sectorului Buiucani, procesul-verbal nr. 7/2.27 din 27 iulie 1994 emisă de Pretura sectorului Buiucani, decizia nr. 20/2 din 11 iulie 1995 emisă de Primăria mun. Chișinău, decizia nr. 19/4.5 din 29 octombrie 1996 emisă de Pretura sectorului Buiucani, procesul-verbal nr. 10/4.5 din 29 octombrie 1996 emis de Pretura sectorului Buiucani, dispoziția nr. 206-d din 15 septembrie 1999, emisă de Primăria mun.

Chișinău și decizia nr. 14/2 din 08 iunie 2001 emisă de Primăria mun. Chișinău. La 15 octombrie 2015, reclamantul a depus către Primăria mun. Chișinău cerere prealabilă cu privire la anularea deciziei nr. 7/2.27 din 21 iulie 1994, procesului-verbal nr.7/2.27 din 27 iulie 1994, deciziei nr. 10/4.5 din 29 octombrie 1996, procesului-verbal nr. 10/4.5 din 29 octombrie 1996, emise de Pretura sectorului Buiucani. O cerere identică, cu aceeași dată a fost depusă și către Pretura sectorului Buiucani. La 27 octombrie 2015, cererea prealabilă depusă a fost respinsă. Cere reclamantul, Alexios Karetzopoulos, repunerea în termenul de contestare a actelor administrative, anularea deciziei nr. 7/2.27 din 21 iulie 1994 emisă de Pretura sectorului Buiucani cu privire la construcția încăperilor de vară la parterul blocului locativ de pe adresa blocului locativ din mun.

Chișinău, str. Paris 34/2, ap. 6, anularea procesului-verbal nr. 7/2.27 din 27 iulie 1994 emis de Pretura sectorului Buiucani cu privire la construcția încăperilor de vară la parterul blocului locativ de pe adresa blocului locativ din mun. Chișinău, str. Paris 34/2 ap. 6, anularea deciziei nr. 10/4.5 din 29 octombrie 1996 emisă de Pretura sectorului Buiucani cu privire la legitimarea verandei ca parte componentă a ap. 6, str. Paris 34/2, anularea procesului-verbal nr. 10/4.5 din 29 octombrie 1996 emis de Pretura sectorului Buiucani cu privire la legitimarea verandei ca parte componentă a ap. 6, str. Paris 34/2. Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 martie 2016, cererea de chemare în judecată a lui Alexios Karetzopoulos împotriva lui Efrem și Raisa Muntean, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și cererea de chemare în judecată a lui Alexios Karetzopoulos împotriva Primăriei mun. Chișinău, Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău, intervenienți accesorii Efrem și Raisa Muntean cu privire la contestarea actului administrativ, au fost conexate pentru examinare într-un singur proces. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 iunie 2016, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost respins apelul declarat de către Alexios Karetzopoulos și a fost menținută hotărârea judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 30 iunie 2016. La 04 ianuarie 2017, reprezentantul recurentului Alexios Karetzopoulos, Roman Stici, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexios Karetzopoulos, Roman Stici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexios Karetzopoulos, Roman Stici, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul reprezentantului recurentului Alexios Karetzopoulos, Roman Stici, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari