2ra-1768/16 — înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate

prima instanță:G. Moscalciuc (Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău) dosarul nr.2ra-1768/16 instanța de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 10 august 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Ion Druță, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Șeico Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șeico Maxim și Șeico Natalia Bogdan împotriva lui Șeico Alexandr și Șeico Natalia Anatol cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate asupra 9/20 cota parte a imobilului nr.37 din str. Drumul Crucii, mun.

Chișinău, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Samburscaia Natalia în interesele lui Șeico Alexandr, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2015, c o n s t a t ă: La data de 27 noiembrie 2014, reclamanții Șeico Maxim și Șeico Natalia Bogdan au depus cerere de chemare în judecată către Șeico Alexandr și Șeico Natalia Anatol, prin care au solicitat înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate asupra 9/20 cota parte a imobilului nr.37 din str. Drumul Crucii, mun. Chișinău și anume: litera „A” odaia de locuit nr.2 cu suprafața de 10,3 m.p., odaia de locuit nr.3 cu suprafața de 15,3 m.p., șura „II”, bucătăria de vară III, viceu „V”, gard metalic ,,VI”, gard de lemn „VII” și încasarea cheltuitelor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani, mun. Chișinău din 02.08.1996 (dosarul nr. 2-254/1996), 9/20 cota parte din bunurile imobile au fost împărțite în natură cet. Șeico Maxim și cet. Șeico Natalia Bogdan, cet. Șeico Andrei au fost transmise: liter „A” odaia de locuit nr. 2 cu suprafața de 10,3 m.p., odaia de locuit nr. 3 cu suprafața de 15,3 m.p., șura „II”, bucătărie de vară III, . viceu „V”, gard metalic ,,VI”, gard de lemn „VII”. La data de 02.08.2002, Șeico Andrei a decedat și partea din patrimoniul succesoral a fost acceptată de mama sa, Șeico Natalia Bogdan. Afirmă că, în prezent, 9/20 cota parte din imobilul nr. 37 din str. Drumul Crucii, mun.Chișinău cu titlu de proprietate comună în devălmășie aparține Nataliei Șeico (6/20 cota parte) și Șeico Maxim (3/20 cota parte), iar dreptul de proprietate a fost înregistrat la data de 17.07.2014.

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, coproprietar al 11/20 cotei părți din mobilul nr. 37, str. Drumul Crucii, mun. Chișinău îi revine cet. Șeico Alexandr și Șeico Natalia Anatoli prin Hotărîrea Judecătoriei norodnice r-nului 1 Buiucani, or. Chișinău din 02.08.1996, hotărîrile suplimentare a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.11.2005 și 26.04.2006 la hotărîrea din 02.08.1996. Susține că, după înregistrarea dreptului de proprietate asupra 9/20 cotei părți din imobilul nr.37, str. Drumul Crucii, mun. Chișinău, Șeico Natalia Bogdan și Șeico Maxim au aflat că nu au acces, deoarece casa este închisă, la fel nici în ograda casei nu au acces.

Din discuție cu vecinii au aflat că Șeico Alexandr și Șeico Natalia Anatol sunt peste hotarele Republicii Moldova, casa este administrată de Zabun Nadejda, iar la solicitarea lor de a li se preda cheile de la casă, li s-a refuzat explicându-li-se că toate tratativele trebuie duse cu Șeico Alexandr și Șeico Natalia Anatoli. Din discuțiile purtate cu cet. Șeico Alexandr și Șeico Natalia au înțeles că nu vor avea acces la folosirea cotei părți, care le aparține cu drept de proprietate. Consideră că, ei nu pot să se folosească de cota-parte din imobilul ce le aparține cu drept de proprietate. Solicită reclamanții Șeico Maxim și Șeico Natalia Bogdan înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate asupra 9/20 cotă parte a imobilului nr.37 din str. Drumul Crucii, mun.

Chișinău și anume: litera „A” odaia de locuit nr.2 cu suprafața de 10,3 m.p., odaia de locuit nr.3 cu suprafața de 15,3 m.p., șura „II”, bucătăria de vară III, viceu „V”, gard metalic ,,VI”, gard de lemn „VII” și încasarea cheltuitelor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25.02.2015, acțiunea a fost admisă. S-a obligat Șeico Alexandr Ivan și Șeico Natalia Anatol să nu creeze obstacole (înlăturarea obstacolelor) lui Șeico Maxim și Șeico Natalia Bogdan în realizarea dreptului de proprietate asupra 9/20 cota parte a imobilului nr.37 din - din str.Drumul Crucii, mun. Chișinău și anume: litera „A” odaia de locuit nr.2 cu suprafața de 10,3 m.p., odaia de locuit nr.3 cu suprafața de 15,3 m.p., șura „II”, bucătăria de vară III, viceu „V”, gard metalic ,,VI”, gard de lemn „VII”.

Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la 26 mai 2015 avocatul Samburscaia Natalia în interesele lui Șeico Alexandr a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea cererii de apel, anularea hotărîrii contestate cu restituirea pricinii în prima instanță. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 a fost respins apelul declarat de avocatul Samburscaia Natalia în interesele lui Șeico Alexandr, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2015. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, conform art.316 alin.(l) și (2) Cod Civil, proprietatea este, în condițiile legii inviolabilă. (2) Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și abilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii. Raportînd normele legale citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a invocat că Șeico Maxim Ivan deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil cota parte 3/20 de pe str. Drumul Crucii, 37, mun. Chișinău, iar Șeico Natalia Bogdan deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil cota parte 6/20 de pe str. Drumul Crucii, 37, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin certificatul din Registrul bunurilor imobile eliberat la 29.07.2014 cu nr. cadastral 0100507.125.01, 0100507.125.02, 0100507.125.03, 0100507.125.04 anexat la dosar (f.d.9). Astfel, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile a reclamanților Șeico 2 Maxim și Șeico Natalia Bogdan se confirmă prin înregistrarea acestuia în registrul bunurilor imobile, or conform art. 122 alin.(l) CPC, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Conform art. 376 alin.(l) Cod Civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a determinat că, reclamanților Șeico Maxim și Șeico Natalia Bogdan le-a fost îngrădit accesul asupra dreptului de proprietate din partea pîrîților Șeico Alexandr Ivan și Șeico Natalia Anatol. La data de 17 mai 2016 Șeico Alexandr a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Șeico Alexandr, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Șeico Alexandr, în esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

3 Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Șeico Alexandr ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Șeico Alexandr, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Iurie Bejenaru 4