2ra-246/17 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate si evacuarea din bunul imobil

dosarul nr. 2ra-246/17

prima instanță: Judecătoria Bălți - A.Donos

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți - Iu.Grosu, D.Corolevschi, A.Corcenco

Î N C H E I E R E

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Popa Vera

și Popa Petru împotriva Serviciului Hidrometeorologic de Stat, privind înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și evacuarea din bunul imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, prin care

s-a respins apelul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2016 prin care s-a admis acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 21 august 2015, Popa Vera și Popa Petru prin intermediul reprezentantului,

avocatul Țurcan Ion, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului

Hidrometeorologic de Stat, privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și evacuarea din bunul imobil.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 22 aprilie 2015 au devenit proprietari ai

apartamentului nr.xx din casa nr.xx, str. xxxxxxxxx, mun. Bălți cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx, ce se atestă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Menționează că, Serviciul Hidrometeorologic de Stat filiala Bălți ocupă

abuziv apartamentul și benevol refuză să-l elibereze, prin ce crează obstacole în

folosința proprietății și le încalcă dreptul la proprietate.

La 06 aprilie 2016, Popa Vera și Popa Petru prin intermediul reprezentantului,

avocatul Țurcan Ion, au depus cerere de chemare în judecată de completare a

temeiului și circumstanțelor acțiunii împotriva Serviciului Hidrometeorologic de

Stat, privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și

evacuarea din bunul imobil.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2016 s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Popa Vera și Popa Petru împotriva Serviciului

Hidrometeorologic de Stat, privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și evacuarea din locuință. S-a obligat Serviciul Hidrometeorologic

de Stat să nu creeze obstacole lui Popa Vera și Popa Petru în exercitarea dreptului

de proprietate asupra apartamentului nr.xx din casa nr.xx, str. xxxxxxxxx, mun.

xxxxx, cu evacuarea din apartament a Stației Hidrologice Bălți.

La 03 mai 2016 Serviciul Hidrometeorologic de Stat a înaintat cerere de apel

împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 s-a respins apelul

declarat de către apelantul Serviciului Hidrometeorologic de Stat și s-a menținut

hotărârea judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2016.

La 12 decembrie 2016, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu restituirea pricinii la

rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești,

considerându-le ilegale și care urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a)

și c) CPC.

Indică că, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost persoană terță beneficiar

al deciziei Consiliului orășenesc Bălți, care a dispus demolarea Stației

Hidrometeorologice Bălți, cu exproprierea de teren și demolarea oficiului teritorial

din mun. Bălți, la care era proprietar de drept, conform certificatului de deținere a

terenului dat.

Reține că, prin deciziile Nr.9/4 din 30 iunie 1989, Nr.8/15 din 19 iulie 1990 și

Nr. 1/2.23.3 din 16 ianuarie 1992 s-a permis proiectarea blocului de locuit cu 71 de

apartamente și transmiterea terenului în folosul Direcției Specializate de montaj

„Moldprodmontaj”, ulterior către Cooperativa de Construcție Nr-66 cu condiția că

în acest bloc va fi amplasată Stația Hidrometeorologică Bălți.

Mențioinează că, Direcția Specializată de montaj „Moldprodmontaj” și-a

asumat responsabilitatea pentru achitarea spațiului sub formă de un artament cu trei

odăi pentru Stația Hidrometeorologică Bălți.

Consideră că, prin neachitarea sumei de către Direcția Specializată de montaj

„Moldprodmontaj” a produs un prejudiciu în proporții deosebit de mari Serviciului

Hidrometeorologic de Stat prin lipsirea a Stației Hidrometeorologice Bălți.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

13 octombrie 2016 (f.d. 161-162), fiind expediată decizia motivată părților de către

Curtea de Apel Bălți la 01 noiembrie 2016 (f.d. 163), recepționată de către

2

Serviciul Hidrometeorologic de Stat la 03 noiembrie 2016, fapt confirmat prin

avizul de recepție anexat (f.d. 165).

Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs

constată că cererea de recurs depusă de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat

la 12 decembrie 2016 a fost declarată în termen (f.d. 168-169).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

3

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate

a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Serviciul

Hidrometeorologic de Stat în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ,

nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce

urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea

în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4