3rh-25/17 — excepția de neconstituționalitate

dosarul nr. 3rh-25/17 Î N C H E I E R E 10 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Natalia Zgardan-Bucătaru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, c o n s t a t ă La data de 02 martie 2015, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în baza deciziei de control nr. 9607 din 24 octombrie 2014 și a delegației de control nr. 9848 din 31 octombrie 2014 ale Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău, a fost supusă controlului pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2013 ce ține de corectitudinea stabilirii și achitării indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Susține că, prin actul de control nr. 176 din 07 noiembrie 2014, întocmit de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău s-a constatat legalitatea acțiunilor sale ce țin de calcularea indemnizațiilor de maternitate, iar în ceea ce privesc indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav, a fost dificilă luarea deciziei asupra corectitudinii aplicării legislației și în legătură cu acest fapt, a apărut necesitatea înaintării interpelării nr. 10017 din 06 noiembrie 2014 în vederea consultării Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Afirmă că, imediat după obținerea informației suplimentare necesare, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău urma să întocmească un act adițional. Relevă că, prin scrisoarea nr. II-03/10-10389 din 05 decembrie 2014 Casa Națională de Asigurări Sociale, în mod abstract, fără a face o individualizare a 1 cazului după cum s-a solicitat prin interpelarea enunțată, a făcut referință la prevederile legislației în vigoare din domeniu. Mai relevă că, prin actul adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun.

Chișinău, în baza scrisorii enunțate, a constatat că, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației urmează să restituie în bugetul asigurărilor sociale de stat suma de 36352,25 de lei (pentru anul 2011 – 2335,96 de lei, pentru anul 2012 – 20001,65 de lei și pentru anul 2013 – 14014,64 de lei), emițând în acest sens prescripția nr. 12159 din 12 decembrie 2014 pentru înlăturarea încălcărilor enunțate. Menționează că, prin cererea prealabilă nr. 01-SAJ DJ/1387 din 30 decembrie 2014 a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale revocarea actului de control nr. 176 din 07 noiembrie 2014 și a actului adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, întocmite de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun.

Chișinău și a prescripției nr. 12159 din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale, însă prin scrisoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II- 03/04-25 din 13 februarie 2015 cererea prealabilă a fost respinsă. Susține că, conform art. 2 din Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, în baza căreia Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău a efectuat controlul planificat la Agenție, persoana supusă controlului este orice persoană fizică și/sau juridică care practică activitate de întreprinzător, însă conform art. 8 alin. (2) din Legea comunicațiilor electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007, Agenția este autoritate publică centrală de reglementare, cu statut de autoritate administrativă autonomă față de Guvern, respectiv, nu are statut de întreprinzător.

Afirmă că, controlul planificat a cuprins perioada de activitate a Agenției 01 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2013, însă Casa Națională de Asigurări Sociale, în susținerea poziției sale, a invocat prevederile legislației, care au intrat în vigoare la data de 01 aprilie 2014, prin art. I pct. 10 din Legea nr. 332 din 23 decembrie 2013 și Hotărîrea Guvernului RM nr. 544 din 08 iulie 2014. Relevă că, pct. 119 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2005, în redacția Hotărârii Guvernului RM nr. 544 din 08 iulie 2014, prevede expres că, calcularea și plata indemnizațiilor de asigurări sociale pentru concediile medicale acordate pînă la 31 martie 2014, care continuă și după această dată se va efectua în conformitate cu reglementările în vigoare pînă la 31 martie 2014, astfel, pct. 31 din Regulamentul enunțat nu poate fi aplicat raporturilor juridice apărute în perioada anilor 2011-2013.

Solicită anularea actului adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, întocmit de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău și a prescripției nr.12159 din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale și constatarea prescrierii dreptului de intentare a acțiunii pentru anul 2011 în sumă de 2335,96 de lei și pentru anul 2012 în sumă de 20001,65 de lei. La data de 24 martie 2015, Agenția Națională pentru Reglementare în 2 Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a depus cerere prin care și-a concretizat pretențiile, solicitând anularea actului adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, întocmit de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău și a prescripției nr. 12159 din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 octombrie 2015 s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, în perioada anilor 2011-2013, reclamanta a achitat indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav la trei salariate, Natalia Zgărdan Bucătaru, Aliona Morari și Irina Ciocan, care și-au reluat activitatea în condițiile timpului de muncă parțial, însă continuau să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, fapt care contravine pct. 22 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2015, care la momentul achitării indemnizației enunțate era în vigoare și nu a suferit careva modificări.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016 s-a respins apelul declarat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației și s-a menținut hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 recursul declarat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2016 s-a respins demersul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației cu privire la solicitarea unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție pe marginea modului de aplicare a prevederilor art. 97 din Codul muncii în corelație cu art. 75 alin. (4), art. 78 alin. (1) lit. a), art. 124 alin. (3) din Codul muncii și a dispozițiilor pct.22, pct. 29 și pct. 31 din Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva încheierilor Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 și 20 mai 2016. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016. La data de 31 ianuarie 2017 Natalia Zgardan-Bucătaru a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 solicitînd admiterea revizuirii și casarea încheierii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Zgardan-Bucătaru. 3 La data de 31 ianuarie 2017 Natalia Zgardan-Bucătaru a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate în privința pct. 22 alin. (5) din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi respinsă din următoarele motive.

Potrivit art. 121 din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, iar controlul constituționalității actului normativ este de competența Curții Constituționale, instanța de judecată formulează o sesizare a Curții Constituționale pe care o transmite prin intermediul Curții Supreme de Justiție. Conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituția Republicii Moldova, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a menționat că, dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil. Conform § 82-83 din hotărârea enunțată, Curtea a reținut că, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: - obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; - excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; - prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; - nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

În această ordine de idei, verificînd întrunirea de către titularul cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigențelor evidențiate supra, Colegiul constată că, Natalia Zgardan-Bucătaru nu este parte a prezentului proces în sensul art. 59 din Codul de procedură civilă, ba mai mult ca atît prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2016 s-a respins cererea de revizuire depusă de aceasta în baza art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Natalia Zgardan-Bucătaru urmează a fi respinsă.

4 În conformitate cu art. 121 și art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Natalia Zgardan-Bucătaru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5