2ra-358/17 — constatarea faptului cu valoare juridică

Dosarul nr. 2ra – 358/17

prima instanță: Judecătoria Cahul

Judecător: L. Turculeț

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul

Judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

ÎNCHEIERE

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu și Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Goldenștein Anatolii și

Goldenștein Grigorii, prin intermediul avocatul Igor Filip,

în pricina civilă la cererea depusă de către Goldenștein Anatolii și Goldenștein

Grigorii, persoană interesată Primăria orașului Cahul, intervenienții accesorii Muzeul

orașului Cahul și Consiliul raional Cahul privind constatarea faptului cu valoare

juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 08 noiembrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Goldenștein Anatolie și Goldenștein Grigore, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016,

c o n s t a t ă :

La 13 iulie 2015, Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, persoană

interesată Primăria orașului Cahul, intervenientul accesoriu Muzeul orașului Cahul a

depus cerere privind constatarea faptului cu valoare juridică.

În motivarea acțiunii, petiționarii au indicat că, la 03 iulie 1940, în or. Cahul,

familia lor a fost represată politic, deposedați de avere, iar mai apoi exilați în

Kazahstan pe motiv că sunt evrei. La baza acestor evenimente a fost decizia a

Sovietului Suprem al RASSM împreună cu alte familii de evrei și germani, conform

listelor prezentate în Primăria Cahul. Concretizează că au fost supuși represiunilor

următorii membri ai familiei: părinții - Rafael și Ana; copii - Anatolii, Grigorii,

Claudia; unchii - Solomon și Ester, precum și fiicele lor mai mici.

Prin urmare, relatează că inițial s-au refugiat la niște prieteni în or. Comrat, apoi

în vara anului 1941 au ajuns în or. Akmola, Kazahstan, iar Grigorii a rămas în or.

Pagină 1 din 5

Comrat, pentru că avea 10 ani. În anul 1953, după moartea lui Stalin, au revenit în

Moldova și s-au stabilit în Chișinău, emigrând în SUA.

În acest context, au menționat că s-au adresat la organele competente pentru

reabilitare, după ce au aflat despre desecretizarea dosarelor celor represați. Faptul

represiunilor este confirmat de lucrarea „Cartea Memoriei”, însă de organele oficiale

li s-a refuzat reabilitarea din motivul că nu există astfel de dosar. Prin urmare,

petiționarii consideră că familia lor a fost victima represiunilor politice, deoarece au

fost omorâți membrii familiei, fiind lipsiți de avere și deportați în Kazahstan pe temei

etnic și pentru deținerea unei averi impresionante.

În opinia lor, ei urmează să fie declarați nevinovați și reabilitați în fața

societății.

Solicită Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, constatarea faptului

represiunilor politice în privința familiei lor la 03 iulie 1940, cu reabilitarea în drepturi

a familiei Goldenștein expropriate și deportate din Republica Autonomă Sovietică

Socialistă Moldovenească din or. Cahul în componența: tatăl – Goldenștein Rafael,

mama – Goldenștein Anna (decedați 1960, respectiv 1966); fiilor – Anatolii și

Grigorii, precum și fiicei Klavdia (născută în 1922 – decedată la 2009).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2015, a fost dispusă

scoaterea de pe rol a cererii de constatare a faptului cu valoare juridică depusă de

petiționari, din motivul constatării unui litigiu de drept ce ține de competența

instanțelor judecătorești. (f. d. 72)

La 14 martie 2016, Colegiul judiciar al Curții de Apel Chișinău a admis

recursul declarat de petiționari, prin intermediul avocatului Igor Filip, și au casat

integral încheierea din 07 decembrie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanța a statuat că

prima instanța nu a indicat care circumstanțe în opinia sa constituie litigiu de drept

comun, ci doar s-a limitat la o concluzie general abstractă, fără a-și motiva soluția.

La fel, instanța de apel a considerat că prima instanța urma să atragă în proces

în calitate de intervenient accesoriu Consiliul raional Cahul. (f. d. 84 – 89)

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 aprilie 2016, a fost dispus chemarea

în calitate de parte interesată Primăria or. Cahul și intervenienții accesorii Muzeul

orașului Cahul și Consiliul raional Cahul. (f. d. 95)

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016, a fost respinsă acțiunea, ca

fiind neîntemeiată. (f. d. 113, 120 – 123)

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 08 noiembrie 2016, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Goldenștein Anatolie și Goldenștein Grigore, fiind menținută

hotărârea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016.

La adoptarea soluției, instanța de apel a statuat că petiționarii nu au demonstrat

exproprierea familiei sale de averea pe care o posedau, precum și faptul că au fost

deportați în or. Akmola, Kazahstan. Or, lucrarea artistico-documentară „Cartea

Pagină 2 din 5

Memoriei” a Muzeului Național de Istoria Moldovei, fiind prezentată în calitate de

probă, nu conține date despre sursele informațiilor privind deportarea familiei

Goldenștein în 1940. Astfel, din explicațiile petiționarilor, a reieșit că ei singuri au

părăsit orașul, deplasându-se inițial în or. Comrat, iar ulterior în or. Akmola,

Kazahstan, fără a fi duși forțat de la locul de domiciliu. (f. d. 183)

În același timp, Colegiul judiciar a conchis că petiționarii nu au probat

deposedarea de bunurile imobile, pe care le aveau în proprietate. (f. d. 184)

La 06 decembrie 2016, Curtea de Apel Cahul a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 21 iunie 2016 pentru cunoștință. (f. d. 186)

La 03 ianuarie 2017, Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, prin

intermediul avocatului Igor Filip, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Cahul din 08 noiembrie 2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul

declarat de Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, prin intermediul avocatului

Igor Filip la 03 ianuarie 2017 este depus în termen.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenții afirmă că aprecierea

instanței de apel privind plecarea de bună voie a petiționarilor în or. Akmola,

Kazahstan sunt total lipsite de raționamente și în contradictoriu cu suportul probatoriu

administrat.

O altă critică adusă deciziei atacate, constă în faptul că materialele administrate

de Arhiva de Stat a Republicii Moldova descriu că imobilele petiționarului au intrat în

proprietatea statului, ceea ce infirmă concluzia instanțelor precum că nu există date

despre represarea familiei petiționarului, inclusiv și deposedarea acestora de avere din

partea autorităților. De altfel, consideră că înscrisurile „Ordonanța nr. 88 și 80” și

„Cartea Memoriei” indică direct deportarea familiei Goldenștein.

Recurenții susțin că instanțele au interpretat eronat prevederile art. 1 și 2 ale

Legii nr. 1225 – XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice, atât timp cât a fost constatat omorârea membrilor familiei sale,

deportarea în Kazahstan și exproprierea totală de avere, însă instanța de fond a dedus

că nu există date ale represiunilor politice în privința lor.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 27 ianuarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat cererea de recurs în

adresa Primăriei or. Cahul, Consiliului orașului Cahul și Muzeului or. Cahul cu

Pagină 3 din 5

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii

scrisorii. (f. d. 193)

Până la data examinării pricinii, intimații Primăria or. Cahul, Consiliului

orașului Cahul nu au depus referință, prin care să-și expună opinia cu referire la

recursul declarat.

La 17 februarie 2017, Muzeul or. Cahul a formulat referință în întâmpinarea

recursului, în care au indicat că în documentele găsite în Arhiva Națională despre

familia Goldenștein de către avocatul Igor Filip nu există nici un act care ar servi

măcar probă indirectă la cazul deportării acestei familii.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor coroborat cu argumentele

invocate în recurs și în baza referinței formulate de intimat și constatând existența

temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod unanim că

recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul menționează că recurenții Goldenștein Anatolii și Goldenștein

Grigorii, prin intermediul avocatul Igor Filip, în cererea de recurs nu a invocat nici

unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

Pagină 4 din 5

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ...

art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse

de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sunt

similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la

judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, prin

intermediul avocatul Igor Filip, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Goldenștein Anatolii și Goldenștein Grigorii, prin

intermediul avocatul Igor Filip, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Iuliana Oprea

Pagină 5 din 5