3ra-201/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, Judecător – Sergiu Godoroja

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Traciuc, Maria Anton, Iurie Cotruță

Dosar nr.3ra-201/17

ÎNCHEIERE

01 martie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Bodarev,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Bodarev împotriva Consiliului sătesc Petrușeni, raionul Rîșcani, intervenient

accesoriu SC”Astnord-Grup”SRL privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Bodarev,

co ns tată :

La 07 iunie 2016 Gheorghe Bodarev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sătesc Petrușeni, prin care a solicitat anularea parțială a

deciziei Consiliului sătesc Petrușeni nr. 4/2 din 08.10.2015, în partea expunerei la

licitație publică cu „strigare” a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu

suprafața de 1, 7315 ha, mod de folosință agricol, amplasat în extravilanul s.

Petrușeni, raionul Rîșcani și anularea tuturor actelor ce derivă din partea deciziei

anulate. Obligarea Consiliului sătesc Petrușeni de a înstrăina lui Gheorghe Bodarev

terenul cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de 1,7315 ha, mod de folosință –

agricol, amplasat în extravilanul satului Petrușeni, raionul Rîșcani cu încasarea de

la Consiliul sătesc Petrușeni a cheltuielilor de judecată în mărime de 5000,00 lei.

În motivarea acțiunii indică că prin decizia Consiliului sătesc Petrușeni

nr. 7/7 (b) din 09.12.2008 s-a permis darea în arendă a terenului agricol „Brigada

de tractoare” cu o suprafață de l,7315 ha, situat în extravilanul s. Petrușeni.

La data de 10.06.2009 Consiliul sătesc Petrușeni, în persoana d-lui Victor

Ababii, avînd calitatea de arendator, a încheiat cu cet. Gheorghe Bodarev, în

calitate de arendaș, contractul de arendă nr. 345 a terenului dat pe un termen de 25

ani. Contractul dat a fost înregistrat la OCT Rîșcani, filiala întreprinderii de Stat

„Cadastru” la data de 31.05.2011, cu nr. 7101/11/7402, nr. cadastral 7136110110.

Potrivit prevederilor p. 7 s/p c) al contractului dat, arendatorul, adică Consiliul

sătesc Petrușeni este în drept să înstrăineze terenul dat în arendă unei terțe persoane

în condițiile prevăzute de legislație. Gheorghe Bodarev, ca arendaș, potrivit

prevederilor p.9 s/p b) din contract are dreptul de preemțiune, în cazul înstrăinării

de către proprietar a terenului dat în arendă.

1

Prin decizia nr. 4/2 din 08.10.2015, adusă oficial la cunoștință la data de

15.04.2016, Consiliul sătesc Petrușeni a decis, de rînd cu alte terenuri agricole, să

înstrăineze prin licitație publică cu „strigare” și terenul arendat de către Gheorghe

Bodarev cu suprafața de 1,7315 ha. În urma licitației terenul a fost înstrăinat unui

terț.

La înstrăinarea terenului dat, Consiliul sătesc Petrușeni i-a încălcat lui

Gheorghe Bodarev drepturile de preemțiune stipulate în p.9 s/p b) al contractului

de arendă a terenului din 10.06.2009 și art. 793-797 al Codului civil al RM, care

reglementează dreptul de preemțiune.

Gheorghe Bodarev, considerîndu-se vătămat într-un drept al său, recunoscut

de lege, la data de 20.04.2016, în temeiul art. 14 al. 1) al Legii contenciosului

administrativ și art. 53 al. 1) al Constituției RM, s-a adresat cu o cerere prealabilă

Consiliului sătesc Petrușeni, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei

Consiliului nr. 4/2 din 08.10.2015, în partea ce privește expunerea la licitație

publică cu „strigare” a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu

suprafața de l, 7315 ha, mod de folosință - agricol, amplasat în extravilanul s.

Petrușeni și anulării tuturor actelor ce derivă din partea deciziei anulate. Tot prin

cererea prealabilă Bodarev Gheorghe a solicitat să-i fie înstrăinat terenul dat în

baza dreptului de preemțiune .

Prin răspunsul cu nr. 217 din 16.05.2016 Primăria s. Petrușeni i-a adus la

cunoștință lui Gheorghe Bodarev că cererea prealabilă nu poate fi examinată în

termenul de 30 de zile, deoarece secretarul Consiliului se află în concediu medical

și Consiliul este în imposibilitate de a se convoca. În așa mod Consiliul sătesc

Petrușeni a lăsat cererea fără soluționare.

Consideră reclamantul că atît consiliul sătesc Petrușeni, cît și terțul, care a

procurat terenul dat, nu au executat dreptul de preemțiune față de Gheorghe

Bodarev.

La data de 04 iulie 2016 SC”Astronord-Grup”SRL, a depus cerere privind

atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu, care a fost admisă prin

încheierea Judecătoriei Rîșcani din data de 04 iulie 2016 ( f. d. 40, 43-45).

Solicită reclamantul anularea parțială a deciziei Consiliului sătesc Petrușeni nr.

4/2 din 08.10.2015, în partea ce privește expunerea la licitație publică cu „strigare”

a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de 1,7315 ha, mod

de folosință agricol, amplasat în extravilanul s. Petrușeni, r-nul. Rîșcani și anularea

tuturor actelor ce derivă din partea deciziei anulate, a obliga Consiliul sătesc

Petrușeni de a înstrăina lui Gheorghe Bodarev terenul cu nr. cadastral 7136110110

cu S - 1,7315 ha, mod de folosință agricol, amplasată în extravilanul s. Petrușeni, r-

nul. Rîșcani, cu respectarea dispozițiilor art. 793-797 Cod civil al RM, a încasa de

la Consiliul sătesc Petrușeni cheltuielile de judecată în mărime de 5000,00 lei

(f.d.1-16).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 19 iulie 2016, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Bodarev Gheorghe și s-a

încasat de la Gheorghe Bodarev în beneficiul SC”Astnord-Grup”SRL cheltuielele

de judecată de asistență juridică în mărime de 3000 (trei mii) lei (f.d.71-73).

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016 a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Bodarev și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

din 19 iulie 2016(f.d.93-97).

La 26 decembrie 2016 Gheorghe Bodarev a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016, solicitînd admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată (f.d. 104-106).

În motivarea cererii indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și că

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Susține că atît instanța de apel, cît și de fond nu au dorit să ia în considerare

motivele invocate de apărare. Și atît instanța de fond cît și cea de apel în deciziile

sale rețin de o manieră mecanică argumentele intimatului. De asemenea fac referire

foarte succint și neproporțional la argumentele reprezentantului său. Din decizia

instanței de apel nu urmează analiza probelor, precum și prin ce probe concrete

sunt confirmate circumstanțele de fapt reținute.

La 28.02.2017 SC” Astrnord-Grup”SRL și Primarul satului Petrușeni, raionul

Rîșcani au depus referință solicitînd menținerea decizii instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe, indicînd că argumentele recurentului sunt ilegale și neîntemeiate.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de Gheorghe Bodarev ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de

fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce

la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din

Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii

3

probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Bodarev

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4