3ra-201/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, Judecător – Sergiu Godoroja Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Traciuc, Maria Anton, Iurie Cotruță Dosar nr.3ra-201/17 ÎNCHEIERE 01 martie 2017 municipiul Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Bodarev, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Bodarev împotriva Consiliului sătesc Petrușeni, raionul Rîșcani, intervenient accesoriu SC”Astnord-Grup”SRL privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Bodarev, co ns tată : La 07 iunie 2016 Gheorghe Bodarev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Petrușeni, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului sătesc Petrușeni nr. 4/2 din 08.10.2015, în partea expunerei la licitație publică cu „strigare” a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de 1, 7315 ha, mod de folosință agricol, amplasat în extravilanul s. Petrușeni, raionul Rîșcani și anularea tuturor actelor ce derivă din partea deciziei anulate.

Obligarea Consiliului sătesc Petrușeni de a înstrăina lui Gheorghe Bodarev terenul cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de 1,7315 ha, mod de folosință – agricol, amplasat în extravilanul satului Petrușeni, raionul Rîșcani cu încasarea de la Consiliul sătesc Petrușeni a cheltuielilor de judecată în mărime de 5000,00 lei. În motivarea acțiunii indică că prin decizia Consiliului sătesc Petrușeni nr. 7/7 (b) din 09.12.2008 s-a permis darea în arendă a terenului agricol „Brigada de tractoare” cu o suprafață de l,7315 ha, situat în extravilanul s. Petrușeni. La data de 10.06.2009 Consiliul sătesc Petrușeni, în persoana d-lui Victor Ababii, avînd calitatea de arendator, a încheiat cu cet. Gheorghe Bodarev, în calitate de arendaș, contractul de arendă nr. 345 a terenului dat pe un termen de 25 ani.

Contractul dat a fost înregistrat la OCT Rîșcani, filiala întreprinderii de Stat „Cadastru” la data de 31.05.2011, cu nr. 7101/11/7402, nr. cadastral 7136110110. Potrivit prevederilor p. 7 s/p c) al contractului dat, arendatorul, adică Consiliul sătesc Petrușeni este în drept să înstrăineze terenul dat în arendă unei terțe persoane în condițiile prevăzute de legislație. Gheorghe Bodarev, ca arendaș, potrivit prevederilor p.9 s/p b) din contract are dreptul de preemțiune, în cazul înstrăinării de către proprietar a terenului dat în arendă. 1 Prin decizia nr. 4/2 din 08.10.2015, adusă oficial la cunoștință la data de 15.04.2016, Consiliul sătesc Petrușeni a decis, de rînd cu alte terenuri agricole, să înstrăineze prin licitație publică cu „strigare” și terenul arendat de către Gheorghe Bodarev cu suprafața de 1,7315 ha.

În urma licitației terenul a fost înstrăinat unui terț. La înstrăinarea terenului dat, Consiliul sătesc Petrușeni i-a încălcat lui Gheorghe Bodarev drepturile de preemțiune stipulate în p.9 s/p b) al contractului de arendă a terenului din 10.06.2009 și art. 793-797 al Codului civil al RM, care reglementează dreptul de preemțiune. Gheorghe Bodarev, considerîndu-se vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, la data de 20.04.2016, în temeiul art. 14 al. 1) al Legii contenciosului administrativ și art. 53 al. 1) al Constituției RM, s-a adresat cu o cerere prealabilă Consiliului sătesc Petrușeni, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului nr. 4/2 din 08.10.2015, în partea ce privește expunerea la licitație publică cu „strigare” a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de l, 7315 ha, mod de folosință - agricol, amplasat în extravilanul s. Petrușeni și anulării tuturor actelor ce derivă din partea deciziei anulate.

Tot prin cererea prealabilă Bodarev Gheorghe a solicitat să-i fie înstrăinat terenul dat în baza dreptului de preemțiune . Prin răspunsul cu nr. 217 din 16.05.2016 Primăria s. Petrușeni i-a adus la cunoștință lui Gheorghe Bodarev că cererea prealabilă nu poate fi examinată în termenul de 30 de zile, deoarece secretarul Consiliului se află în concediu medical și Consiliul este în imposibilitate de a se convoca. În așa mod Consiliul sătesc Petrușeni a lăsat cererea fără soluționare. Consideră reclamantul că atît consiliul sătesc Petrușeni, cît și terțul, care a procurat terenul dat, nu au executat dreptul de preemțiune față de Gheorghe Bodarev. La data de 04 iulie 2016 SC”Astronord-Grup”SRL, a depus cerere privind atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu, care a fost admisă prin încheierea Judecătoriei Rîșcani din data de 04 iulie 2016 ( f. d. 40, 43-45).

Solicită reclamantul anularea parțială a deciziei Consiliului sătesc Petrușeni nr. 4/2 din 08.10.2015, în partea ce privește expunerea la licitație publică cu „strigare” a sectorului de teren cu nr. cadastral 7136110110 cu suprafața de 1,7315 ha, mod de folosință agricol, amplasat în extravilanul s. Petrușeni, r-nul. Rîșcani și anularea tuturor actelor ce derivă din partea deciziei anulate, a obliga Consiliul sătesc Petrușeni de a înstrăina lui Gheorghe Bodarev terenul cu nr. cadastral 7136110110 cu S - 1,7315 ha, mod de folosință agricol, amplasată în extravilanul s. Petrușeni, r- nul. Rîșcani, cu respectarea dispozițiilor art. 793-797 Cod civil al RM, a încasa de la Consiliul sătesc Petrușeni cheltuielile de judecată în mărime de 5000,00 lei (f.d.1-16).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 19 iulie 2016, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Bodarev Gheorghe și s-a încasat de la Gheorghe Bodarev în beneficiul SC”Astnord-Grup”SRL cheltuielele de judecată de asistență juridică în mărime de 3000 (trei mii) lei (f.d.71-73). 2 Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat de Gheorghe Bodarev și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 19 iulie 2016(f.d.93-97). La 26 decembrie 2016 Gheorghe Bodarev a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată (f.d.

104-106). În motivarea cererii indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și că erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Susține că atît instanța de apel, cît și de fond nu au dorit să ia în considerare motivele invocate de apărare. Și atît instanța de fond cît și cea de apel în deciziile sale rețin de o manieră mecanică argumentele intimatului. De asemenea fac referire foarte succint și neproporțional la argumentele reprezentantului său. Din decizia instanței de apel nu urmează analiza probelor, precum și prin ce probe concrete sunt confirmate circumstanțele de fapt reținute.

La 28.02.2017 SC” Astrnord-Grup”SRL și Primarul satului Petrușeni, raionul Rîșcani au depus referință solicitînd menținerea decizii instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, indicînd că argumentele recurentului sunt ilegale și neîntemeiate. Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Gheorghe Bodarev ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii 3 probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Bodarev Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4