3ra-114/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-114/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 3ra-114/17
Prima instanță: Judecătoria Grogoriopol- N. Costin
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - N. Vascan, E. Fistican, V. Negru
Î N C H E I E R E
01 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Midon Olga
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Casei
Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care a
fost respinsă cererea de apel declarată de Inspectoratul General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne și menținută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din
07 aprilie 2016,
c o n s t a t ă
La 30 noiembrie 2015, Midon Olga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în
continuare IGP al MAI) și Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS)
privind contestarea actului administrativ.
In motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, de la 21 februarie 2014 este
căsătorită cu Luca Oleg, care activează în cadrul organelor afacerilor interne din
01 aprilie 2013, în prezent deține funcția de polițist, polițist-șofer al Batalionului de
Reacționare Operativă al DP mun. Chișinău.
Afirmă că, la xx xxxxx xxxx s-a născut fiul xxxx xxxxxx.
Indică că, la 28 octombrie 2015 s-a adresat la CNAS și IGP al MAI cu cereri
prin care a solicitat calcularea și plata în folosul său a indemnizației lunare pentru
creșterea și îngrijirea copilului, xxxx xxxxxx pe parcursul a 3 ani de la nașterea
copilului, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul său Luca
1
Oleg pe parcursul ultimelor 6 luni până la nașterea copilului, deoarece nu este angajată
în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului.
Menționează că prin scrisoarea nr. 34/2 - M - 328/15 din 11 noiembrie 2015,
eliberată de Șef adjunct al IGP al MAI, Gheorghe Cavcaliuc, i-a fost comunicat că s-a
respins cererea prealabilă din motivul că concediu pentru îngrijirea copilului se acordă
doar polițistului.
Relevă că, cererea adresată către CNAS cu privire la achitarea indemnizațiilor a
rămas fară soluționare.
Consideră că, răspunsul IGP al MAI se abate de la prevederile Legii privind
sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, Legii nr. 289 din 22 iulie
2004, Codului muncii, Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de
calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor
prestații de asigurări sociale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.108 din 03 februarie
2005 și Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 din 23 decembrie
2011.
Prin urmare, colaboratorii poliției sunt persoane asigurate de stat și se bucură de
dreptul la indemnizații din fondurile de asigurări sociale.
Urmare celor invocate consideră că, IGP al MAI este obligat să stabilească, să
calculeze și să-i achite indemnizația de întreținere a copilului în condițiile prevăzute de
legislația muncii.
Ulterior, la 07 aprilie 2016 Midon Olga prin intermediul reprezentantului,
avocatul Ipatii Denis a depus o cerere de concretizare a cerințelor solicitând: de a
recunoaște ilegal răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 11 noiembrie 2015
nr.34/2-M-328/15; a obliga Inspectoratul General al Poliției, la plata în folosul Olgăi
Midon a diferenței din indemnizația pentru creșterea copilului xxxx xxxxxx,
a.n. xx xxxxx xxxx, pentru perioada 22 iunie 2014-22 decembrie 2015, în sumă de
18 733 lei 28 bani; obligarea IGP al MAI la plata în folosul reclamantei a
indemnizației pentru creșterea copilului xxxx xxxxxx, a.n. xx xxxxx xxxx, începând cu
data de 22 decembrie 2015 până la împlinirea vârstei de 3 ani, lunar a câte 1440 lei
73 bani.
Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 07 aprilie 2016, s-au admis parțial
cererea de chemare în judecată înaintată de Midon Olga împotriva IGP al MAI și
CNAS privind contestarea actului administrativ.
S-a recunoscut ilegal răspunsul IGP din 11.11.2015 nr.34/2-M-328/l 5.
S-a obligat Inspectoratul Genral al Poliției, la plata în folosul Olgăi Midon a
diferenței din indemnizația pentru creșterea copilului xxxx xxxxxx, a.n. xx xxxxx
xxxx, pentru perioada 22.06.2014-22.12.2015, în sumă de 18 773 lei 28 bani.
2
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției, la plata în folosul Olgăi Midon a
indemnizației pentru creșterea copilului xxxx xxxxxx, a.n. xx xxxxx xxxx, începând cu
data de 22.12.2015 până la împlinirea vârstei de 3 ani, lunar a câte 1440 lei 73 bani.
Cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică s-a
admis parțial, s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul Olgăi
Midon suma de 3000 lei, și s-a respins ca neîntemeiată cerința de încasare a restuluiu
sumei de 2000 lei.
La 20 aprilie 2016, IGP al MAI a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii
primei instanțe.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, s-a respins apelul
declarat de IGP al MAI și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din
07 aprilie 2016.
La 07 decembrie 2016, IGP al MAI a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din
07 aprilie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești,
considerându-le ilegale și care urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) și
c) CPC și anume, pentru încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și
procedural care s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și aplicarea eronată a legii.
Indică că, de către instanța de fond și cea de apel au fost interpretate eronat
normele de drept material. Astfel, instanța a elucidat și a dat apreciere numai
argumentelor expuse de către Midon Olga, totodată considerîndu-le întemeiate. IGP al
MAI consideră că nu au fost luate în considerație argumentele invocate de către
reprezentantul recurentului.
Menționează că, potrivit art. 124 alin. (1) din Codul muncii, femeilor salariate și
ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se acordă un concediu
de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în
cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți 112 zile calendaristice) și concediul postnatal cu
o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi
sau mai mulți copii - 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă
indemnizații în modul prevăzut la art. 123 alin. (2).
Reține că, instanța în aprecierea dreptului soției aflate la întreținerea soțului de a
beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, urmează să
se țină cont de întreaga reglementare legislativă din domeniu, nu doar de prevederile
unei legi. Or, în cazul neconcordanței dintre acestea, urmează de a fi aplicate regulile
generale de interpretare a actelor normative, ceea ce de fapt a fost ignorat de către
instanțele inferioare.
3
Consideră că, soția aflată la întreținerea soțului nu intră în categoria persoanelor
asigurate obligatoriu prin efectul Legii (art. 4).
Menționează că, instanța de apel, menținând hotărârea instanței de fond, a
aplicat eronat normele de drept material, și anume, prevederile art.37 alin.(4) din
Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 „Privind activitatea poliției și statutul
polițistului”, potrivit cărora concediul de maternitate și concediul pentru îngrijirea
copilului se acordă polițistului conform dispozițiilor generale. Baza de calcul a
indemnizațiilor de maternitate, a indemnizației pentru creșterea copilului și a
indemnizației pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar
realizat de către polițist în ultimile 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a
produs evenimentul. Baza de calcul a indemnizației de maternitate acordate soției
aflate la întreținerea polițistului o constituie venitul mediu lunar al polițistului.
Indemnizațiile se plătesc la locul de serviciu al polițistului, din bugetul de stat.
Remarcă că, polițiștii nu sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale,
fiind supuși asigurării de stat obligatorii, iar indemnizația pentru îngrijirea copilului
până la vîrsta de 3 ani prevăzută de legislația muncii și Legea nr. 289-XV din 22 iulie
2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații
de asigurări sociale sunt limitate pentru persoanele asigurate în sistemul public de
asigurări sociale.
La fel, IGP al MAI consideră că prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din
07 aprilie 2016 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 nejustificat
s-au încasat cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei pentru asistența juridică.
La 10 ianuarie 2017, Midon Olga a depus referință prin care a solicitat
declararera recursului depus de către IGP al MAI, ca fiind inadmisibil. (f.d. 171).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la
05 octombrie 2016 (f.d. 145-152), expediată părților de către Curtea de Apel Chișinău
la 10 noiembrie 2016 (f.d. 153), recepționată de către Cancelaria Inspectoratului
General al Poliției al MAI la 16 noiembrie 2016, fapt confirmat prin copia scrisorii de
însoțire anexată (f.d. 166).
Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanța de recurs constată
că cererea de recurs depusă de către IGP al MAI la 07 decembrie 2016 a fost declarată
în termen (f.d. 156-160).
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de IGP al MAI urmează a
fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
4
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată
în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora
ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de
desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care
nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IGP al MAI este declarativ și nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice
afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de IGP al MAI în cererea de
recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de
legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
5
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană
a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de IGP al MAI, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
6