2rh-36/17 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată

Prima instanță, Jud. Botanica mun. Chișinău: R. Țurcanu dosarul nr. 2rh-36/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție: Iu. Sîrcu, N. Craiu, M. Pitic Î N C H E I E R E 22 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Craiu, Mariana Pitic examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Boledj” și Levițchi Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zotov Alexandr împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Boledj” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016, prin care recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Boledj” a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 11 septembrie 2014, Zotov Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Boledj” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 octombrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, a fost admis apelul declarat de către Zotov Alexandr, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 octombrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost admisă integral acțiunea. S-a încasat de la SRL „Boledj” în beneficiul lui Zotov Alexandr datoria în sumă de 249 020 lei, dobânda de întârziere în sumă de 42 226, 79 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 8737, 5 lei cu titlu de taxă de stat în prima instanță și în mărime de 5600 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de apel. La 25 aprilie 2016, SRL „Boledj” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 și menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 07 octombrie 2015. 1 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016, recursul declarat de către SRL „Boledj” a fost considerat inadmisibil. La 12 decembrie 2016, SRL „Boledj” și Levițchi Serghei au depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 octombrie 2015 sau remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

Revizuenții în motivarea cererii de revizuire, cu referire la art. 449 lit. b) și c) CPC, au invocat că în motivarea deciziei din 07 octombrie 2015, instanța de apel a reținut că înscrisurile administrate la dosar și anume, contractul de împrumut din 18 martie 2013 și ordinele de încasare a numerarului nr. 32012 din 18 martie 2013 în sumă de 59 330 lei; nr. 33939 din 19 martie 2013 – 47 700 lei; nr. 39148 din 22 martie 2013 – 45 740 lei; nr. 44962 din 27 martie 2013 – 49 550 și nr. 46718 din 28 martie 2013 – 46 700 lei, confirmă că Zotov Alexandr a împrumutat SRL „Boledj” mijloace bănești în sumă de 249 020 lei. Însă, în ordinele de încasare a numerarului nominalizate de fapt este indicat că banii au fost încasați de la SRL „Boledj”, prin Zotov Alexandr, iar beneficiar este SRL „Boledj”.

Potrivit certificatului nr. 2016/030/00511 din 08 decembrie 2016 eliberat de BC „FinComBank” SA, documentele de casă eliberate de către bancă confirmă doar dreptul depunerii mijloacelor bănești de o anumită persoană la o anumită dată, dar nu dreptul acesteia de proprietate sau că mijloacele bănești respective au fost depuse de către persoana fizică Zotov Alexandr la contul beneficiarului SRL „Boledj”. Indică SRL „Boledj” și Levițchi Serghei că în perioada martie 2013, în sarcina lui Zotov Alexandr era obligația de a încasa banii cash din casa întreprinderii SRL „Boledj” și de a-i preda la filiala nr. 3 a BC „FinComBank” SA, primirea banilor de către intimat din casa întreprinderii confirmându-se prin operațiunile de casă efectuate potrivit legislației în vigoare.

Menționează revizuenții că SRL „Boledj” restituind suma împrumutului acordată de către Levițchi Serghei, este impusă prin hotărârile judecătorești contestate să restituie dublu pretinsul împrumut lui Zotov Alexandr, care de fapt nici nu a acordat un astfel de împrumut întreprinderii. Consideră SRL „Boledj” și Levițchi Serghei că prin hotărârile judecătorești pronunțate în prezenta pricină au fost lezate și drepturile ultimului, care este fondatorul întreprinderii, nefiind însă atras în proces, prin ce s-a încălcat art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În speță, instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au aplicat și interpretat legea într-o manieră eronată și arbitrară, nu și-au asumat obligația pozitivă ce le revin și nu au realizat un exercițiu adecvat de protecție a drepturilor revizuenților.

La 23 ianuarie 2017, în adresa lui Zotov Alexandr a fost expediată copia cererii de revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la aceasta. La 31 ianuarie 2017, Zotov Alexandr a depus referință, solicitând respingerea cererii de revizuire depusă de către SRL „Boledj” și Levițchi Serghei 2 ca fiind inadmisibilă, deoarece certificatul nr. 2016/030/00511 din 08 decembrie 2016 eliberat de BC „FinComBank” SA, prezentat de către revizuenți, nu conține circumstanțe sau fapte esențiale care nu au fost și nu au putut fi cunoscute în cadrul procesului de judecată și respectiv, nu poate servi drept temei pentru înaintarea cererii de revizuire.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de către SRL „Boledj” și Levițchi Serghei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) și c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărîrii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în susținerea cererii de revizuire și anume eliberarea de către BC „FinComBank” SA a certificatului nr. 2016/030/00511 din 08 decembrie 2016 potrivit căruia documentele de casă pe care le eliberează banca confirmă doar faptul depunerii mijloacelor bănești de o anumită persoană la o anumită dată, dar nu și dreptul acestuia de proprietate sau oarecare obligațiune a părților, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond, din următoarele considerente. Se reține că certificatul nominalizat, invocat ca circumstanță nou- descoperită, a fost eliberat de către BC „FinComBank” SA ca răspuns la cererea adresată la 08 decembrie 2016 de către Levițchi Serghei și SRL „Boledj”.

Potrivit 3 normelor de drept supra citate, esențial este ca revizuienții să nu fi știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, la caz însă, aceștia nu au fost în imposibilitate de a se adresa cu cerere cu privire la eliberarea informației către bancă pe parcursul examinării pricinii. Prin urmare, certificatul nr. 2016/030/00511 din 08 decembrie 2016 nu poate fi considerat circumstanță care ar fi existat până la momentul pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere și care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuienților prin prisma art. 449 lit. b) CPC.

Totodată, Levițchi Serghei și SRL „Boledj” au invocat ca temei de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016 și prevederile art. 449 lit. c) CPC, din sensul cărora rezultă că instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i- au fost încălcate aceste drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens. Acest temei de declarare a revizuirii are drept scop desființarea unei hotărâri judecătorești în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Or, potrivit sarcinilor fundamentale ale procesului civil, prevăzute la art. 4 CPC, instanța de judecată urmează să soluționeze corect cauza civilă, ceea ce se poate realiza doar prin examinarea cauzei cu atragerea tuturor persoanelor ar căror drepturi sau interese legitime ar putea fi afectate prin hotărârea judecătorească. Analizând materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că litigiul a apărut între Zotov Alexandr – persoană fizică și SRL „Boledj” – persoană juridică, fondatorii ultimei nefiind subiecți ai raportului material litigios. Mai mult ca atât, Levițchi Serghei a participat la examinarea prezentei pricini în calitate de reprezentant al pârâtei SRL „Boledj”, în baza procurii nr. 7 din 01 octombrie 2014 (f.d.

51A, volumul I), fiind prezent atât în ședințele de judecată ale instanței de fond, cât și cele ale instanței de apel. Astfel, în cazul în care considera că în procesul examinării prezentei pricini puteau fi lezate drepturile sale, urma să se adreseze cu cerere de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu în conformitate cu art. 67 CPC. Afară de aceasta, necătând la faptul că revizuienții în cererea de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. c) CPC, aceștia nu au solicitat restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță, ci menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 octombrie 2015 sau remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

Deci, instanța de revizuire conchide că circumstanțele invocate de către revizuienți nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. c) CPC și nu constituie temei de revizuire. Alte argumente expuse în cererea de revizuire de asemenea nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de art. 449 CPC, fiind similare celor indicate în 4 procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuienții SRL „Boledj” și Levițchi Serghei, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuienți sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL „Boledj” și Levițchi Serghei ca fiind inadmisibilă. 5 În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Boledj” și Levițchi Serghei împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zotov Alexandr împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Boledj” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 6