2ra-258/17 — repararea prejudiciului material

Prima instanță: A. Cazacliu. dosarul nr. 2ra-258/17

Instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru.

Î N C H E I E R E

22 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

recurentul, Victor Bajora,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Guzun

împotriva lui Victor Bajora cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Victor Bajora și a fost menținută hotărârea

judecătoriei Criuleni din 17 martie 2014,

c o n s t a t ă

La 23 octombrie 2013, reclamantul Vasile Guzun a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Victor Bajora cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 27 iunie 2011 în privința

pârâtului Victor Bajora a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție,

în baza art. 78 alin.(1) Cod Contravențional, potrivit căruia Victor Bajora a fost

sancționat cu amendă în mărime de 20 unități convenționale, în sumă de 400 lei.

Menționează reclamantul că, la 19 iunie 2011 în s. Măgdăcești, r-nul

Criuleni, pârâtul i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, căuzându-i

reclamantului vătămări corporale ușoare cu dereglarea de scurtă durată a sănătății.

Afirmă reclamantul că, la 20 iunie 2011, s-a adresat medicului de familie

care i-a eliberat certificatul de concediu medical, stabilindu-i diagnosticul de

traumă acută cranio-cerebrală și comoție cerebrală.

Susține reclamantul că, în perioada: 20 iunie 2011 – 05 iulie 2011 a

beneficiat de tratament medical în regim ambulatoriu, întrerupând raporturile de

muncă cu angajatorul.

Indică reclamantul că, din cauza loviturilor primite ca urmare a acțiunilor

ilegale ale pârâtului, a suportat cheltuieli pentru procurarea medicamentelor,

consultația medicilor în mărime de 592 lei și 20 bani, cheltuieli de deplasare la

I.M.S.P. Spitalul raional Criuleni, judecătoria Criuleni, Curtea de Apel Chișinău în

mărime de 300 lei, pentru corespondența expediată instanțelor de judecată în

mărime de 17 lei și 25 bani.

Cere reclamantul, Vasile Guzun, repararea prejudiciului material în mărime

de 909 lei și 45 bani și a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Criuleni din 17 martie 2014, acțiunea a fost

admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, a fost respins

apelul declarat de către Victor Bajora și a fost menținută hotărârea judecătoriei

Criuleni din 17 martie 2014.

La 22 decembrie 2016, recurentul Victor Bajora, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost

emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către recurentul Victor

Bajora, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,

or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează

asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016 ), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către recurentul Victor Bajora, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art.art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul recurentului Victor Bajora, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari