2ra-1453/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: V. Ursu dosarul nr. 2ra-1453/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu

ÎNCHEIERE

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Vizdan Alexei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vizdan Alexei

împotriva Inspectoratului de Poliției Criuleni, intervenient accesoriu agentul

constatator Petru Buga, cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Vizdan Alexei și menținută hotărîrea Judecătoriei

Criuleni din 02 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 15 iulie 2015 Vizdan Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliției Criuleni, intervenient accesoriu agentul

constatator Petru Buga, cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 12

august 2013 i-a fost admisă contestația depusă împotriva procesului-verbal cu

privire la contravenție și deciziei din 28 iunie 2013, întocmite de către agentul

constatator al Inspectoratului de Poliție Criuleni, Buga Petru, cu privire la comiterea

contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, cu anularea

procesului-verbal de contravenție și deciziei din 28 iunie 2013.

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2013, s-a

respins ca nefondat recursul agentului constatator Buga Petru și s-a menținut fără

modificări hotărârea Judecătoriei Criuleni din 12 august 2013.

Consideră că prin acțiunile incompetente ale agentului constatator i-a fost

cauzat un prejudiciul material și moral, deoarece la cel moment era angajatul al

IGP, denigrându-i imaginea. Agentul constatator Buga Petru a dat dovadă de

neobiectivitate la documentarea presupusei contravenții incriminate și a adoptat

intenționat o decizie vădit ilegală.

Solicită reclamantul încasarea de la pîrît în beneficiul său a prejudiciului

material estimat la suma de 500 lei, ce reprezintă cheltuieli de transport, în temeiul

art. 1398 alin. (1) Cod civil, precum și prejudiciului moral estimat la suma de

10 000 lei, în temeiul art. 1422 alin. (1) Cod civil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 02 noiembrie 2015 acțiunea a fost

respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Vizdan Alexei a declarat apel,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanța și emiterea unei noi

hotărîri prin care a admite acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 a fost respins

apelul declarat de Vizdan Alexei și menținută hotărîrea primei instanțe.

Instanța de apel la emiterea deciziei a constatat că pentru angajarea

răspunderii delictuale pentru prejudiciul cauzat, la caz de Inspectoratul de Poliției

Criuleni, sunt necesare de a fi întrunite condițiile generale ale răspunderii delictuale,

și anume: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta și prejudiciu.

Astfel, examinarea răspunderii civile reparatorii are drept scop, înainte de

orice, determinarea cazurilor și condițiilor în care o persoană poate pretinde

repararea prejudiciului ce nejust i-a fost cauzat. La caz, reclamatul/apelant susține

că, fapta ilicită a agentului constatator Buga Petru din cadrul Inspectoratul de

Poliției Criuleni se materializează prin neobiectivitatea la documentarea presupusei

contravenții încriminate.

Prin prejudiciu se înțelege rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială,

consecințe ale încălcării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane.

Instanța de apel, în acest sens, a menționat că în speță, într-adevăr s-a stabilit

că procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia din 28 iunie 2013 întocmite

în privința lui Vizdan Alexei au fost anulate de instanța de judecată, însă acest fapt

nu este suficient pentru nașterea obligației de reparare a prejudiciului în temeiul

normelor invocate în acțiune, iar potrivit art. 60 alin. (4) CPC, instanța

judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii.

La 28 aprilie 2016 Vizdan Alexei a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotătîrilor judecătorești și

emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul se consideră a fi depus în

termen.

În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța de apel a aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

2

La fel, susține că prin acțiunile sale incompetente, agentul constatator a cauzat

un prejudiciu material evident, precum și moral, deoarece el, Vizdan Alexei, este și

era la acel moment angajat al IGP, deningîndu-i imaginea. Agentul constatator Buga

Petru a dat dovadă de neobiectivitate la documentarea presupusei contravenții

incriminate, precum și a adoptat o decizie vădit ilegală, care ulterior a fost anulată

de instanța de judecată.

Susține că repararea doar a prejudiciului moral în prezenta a r asigura o egală

tratare a situației de viitor, cu atît mai mult că satisfacția echitabilă ar putea fi atinsă

doar în așa mod.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vizdan Alexei nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

3

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vizdan Alexei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Vizdan Alexei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

4