2ra-1453/16 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1453/16 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Ursu dosarul nr. 2ra-1453/16
instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu
ÎNCHEIERE
13 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Vizdan Alexei,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vizdan Alexei
împotriva Inspectoratului de Poliției Criuleni, intervenient accesoriu agentul
constatator Petru Buga, cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Vizdan Alexei și menținută hotărîrea Judecătoriei
Criuleni din 02 noiembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 15 iulie 2015 Vizdan Alexei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului de Poliției Criuleni, intervenient accesoriu agentul
constatator Petru Buga, cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 12
august 2013 i-a fost admisă contestația depusă împotriva procesului-verbal cu
privire la contravenție și deciziei din 28 iunie 2013, întocmite de către agentul
constatator al Inspectoratului de Poliție Criuleni, Buga Petru, cu privire la comiterea
contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, cu anularea
procesului-verbal de contravenție și deciziei din 28 iunie 2013.
Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2013, s-a
respins ca nefondat recursul agentului constatator Buga Petru și s-a menținut fără
modificări hotărârea Judecătoriei Criuleni din 12 august 2013.
Consideră că prin acțiunile incompetente ale agentului constatator i-a fost
cauzat un prejudiciul material și moral, deoarece la cel moment era angajatul al
IGP, denigrându-i imaginea. Agentul constatator Buga Petru a dat dovadă de
neobiectivitate la documentarea presupusei contravenții incriminate și a adoptat
intenționat o decizie vădit ilegală.
Solicită reclamantul încasarea de la pîrît în beneficiul său a prejudiciului
material estimat la suma de 500 lei, ce reprezintă cheltuieli de transport, în temeiul
art. 1398 alin. (1) Cod civil, precum și prejudiciului moral estimat la suma de
10 000 lei, în temeiul art. 1422 alin. (1) Cod civil.
Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 02 noiembrie 2015 acțiunea a fost
respinsă.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Vizdan Alexei a declarat apel,
solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanța și emiterea unei noi
hotărîri prin care a admite acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016 a fost respins
apelul declarat de Vizdan Alexei și menținută hotărîrea primei instanțe.
Instanța de apel la emiterea deciziei a constatat că pentru angajarea
răspunderii delictuale pentru prejudiciul cauzat, la caz de Inspectoratul de Poliției
Criuleni, sunt necesare de a fi întrunite condițiile generale ale răspunderii delictuale,
și anume: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta și prejudiciu.
Astfel, examinarea răspunderii civile reparatorii are drept scop, înainte de
orice, determinarea cazurilor și condițiilor în care o persoană poate pretinde
repararea prejudiciului ce nejust i-a fost cauzat. La caz, reclamatul/apelant susține
că, fapta ilicită a agentului constatator Buga Petru din cadrul Inspectoratul de
Poliției Criuleni se materializează prin neobiectivitatea la documentarea presupusei
contravenții încriminate.
Prin prejudiciu se înțelege rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială,
consecințe ale încălcării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane.
Instanța de apel, în acest sens, a menționat că în speță, într-adevăr s-a stabilit
că procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia din 28 iunie 2013 întocmite
în privința lui Vizdan Alexei au fost anulate de instanța de judecată, însă acest fapt
nu este suficient pentru nașterea obligației de reparare a prejudiciului în temeiul
normelor invocate în acțiune, iar potrivit art. 60 alin. (4) CPC, instanța
judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii.
La 28 aprilie 2016 Vizdan Alexei a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotătîrilor judecătorești și
emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului
copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada
recepționării acesteia, din care considerente recursul se consideră a fi depus în
termen.
În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța de apel a aplicat
eronat normele de drept material și procedural.
2
La fel, susține că prin acțiunile sale incompetente, agentul constatator a cauzat
un prejudiciu material evident, precum și moral, deoarece el, Vizdan Alexei, este și
era la acel moment angajat al IGP, deningîndu-i imaginea. Agentul constatator Buga
Petru a dat dovadă de neobiectivitate la documentarea presupusei contravenții
incriminate, precum și a adoptat o decizie vădit ilegală, care ulterior a fost anulată
de instanța de judecată.
Susține că repararea doar a prejudiciului moral în prezenta a r asigura o egală
tratare a situației de viitor, cu atît mai mult că satisfacția echitabilă ar putea fi atinsă
doar în așa mod.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.
În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vizdan Alexei nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la
situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a
cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor
invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra
circumstanțelor de fapt și nu de drept.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
3
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror
instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Vizdan Alexei ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Vizdan Alexei se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
4