2ra-239/17 — repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 2ra-239/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

16 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă

Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea pe

acțiuni ”Carpatair”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Deordița Margarita

împotriva societății pe acțiuni ”Carpatair” cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016

c o n s t a t ă:

La 13 martie 2013 Deordița Margarita a depus cerere de chemare în judecată împotriva

societății pe acțiuni ”Carpatair” (reprezentanța din Republica Moldova) cu privire la

repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 24 iulie 2012 a procurat de la SA ”Carpatair”

bilet de avion pentru ruta Chișinău-Palma de Mallorca, tur-retur cu escală la Roma, iar la 09

septembrie 2012 conform biletului procurat, a decolat din aeroportul Chișinău spre Roma,

predînd la aeroport în compartimentul avionului – bagajul personal cu greutatea totală de 18

Kg.

Susține că, la aterizare în țara de destinație a depistat că bagajul său a fost pierdut din

culpa SA ”Carpatair”, care nici pînă la moment nu a fost găsit și returnat dînsei.

Menționează că, din cauza circumstanțelor evidențiate supra produse din neglijența

pîrîtei a suportat stări de frustrare, înjosire și dezamăgire.

Solicită încasarea în beneficiul său din contul SA ”Carpatair” a sumei de 1131 DST

(Drepturi Speciale de Tragere) cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 10000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 martie 2016 s-a admis

acțiunea, s-a încasat din contul SA ”Carpatair” în beneficiul reclamantei Deordița Margarita

prejudiciul material în mărime de 1131 DST, suma de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

și cheltuielile de judecată în mărime de 760 de lei, în rest acțiunea s-a respins ca nefondată.

1

Prima instanță a reținut că, SA ”Carpatair” nu și-a onorat corespunzător obligațiile

contractuale care derivă expres din prevederile art. 980, art. 984 și art. 989 din Codul civil și

anume a pierdut bagajul ce aparținea reclamantei, pentru care poartă răspundere juridică

deplină.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat

de reprezentantul SA ”Carpatair”, avocatul Rogac Andrei și s-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 martie 2016.

La data de 22 decembrie 2016 SA ”Carpatair” a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 solicitînd admiterea recursului,

casarea decizia instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare nu au aplicat corect art. 268

alin. (1) și art. 272 alin. (1) din Codul civil, prima instanță nefondat nu a încetat procesul în

cauză avînd în vedere faptul că reprezentanța SA ”Carpatair” nu dispune de personalitate

juridică și nu putea fi parte în prezentul proces judiciar, de asemenea consideră că,

reclamanta nu a respectat procedura prealabilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în

toate cazurile.

2

În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră cererea de recurs ca fiind depusă în termen în condițiile în care la

materialele cauzei lipsesc probe ce ar atesta momentul comunicării către recurent a deciziei

instanței de apel pentru a verifica respectarea termenului de demarare a căii de atac.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele inferioare nu au aplicat corect

art. 268 alin. (1) și art. 272 alin. (1) din Codul civil, iar reclamanta nu a respectat procedura

prealabilă nu pot fi reținute or, la materialele cauzei este anexată cererea prealabilă adresată

intimatei (vol. I f.d. 13) care atestă parcurgerea etapei prealabile de soluționare a litigiului, de

asemenea speța a fost soluționată cu respectarea termenului special de prescripție extinctivă

reieșind din reglementările dispozițiilor legale citate precum și a celor cuprinse în Convenția

pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional, la care Republica

Moldova este parte.

Încetarea procesului pe motivul invocat de recurentă nu poate fi reținut deoarece potrivit

art. 59 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazurile prevăzute de lege, pot fi parte în

proces asociațiile și societățile care nu au personalitate juridică, dar care dispun de organe de

conducere proprii, la caz, Petrov Nicolae, potrivit înscrisului anexat la materialele pricinii

(vol. I f.d. 205) are calitatea de administrator special al societății pe acțiuni ”Carpatair”, fapt

ce denotă că examinarea litigiului a derulat în strictă conformitate cu rigorile unui proces

echitabil, ba mai mult ca atît, dispoziția art. 39 din Codul de procedură civilă, admite expres

posibilitatea înaintării de către reclamant a acțiunii împotriva unei filiale sau reprezentanțe a

unei persoane juridice sau a unei alte organizații.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat niciun argument plauzibil în

vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a

arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin

care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25.02.1995, nr.26561/1995)

Colegiul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia

din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat

pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de societatea pe acțiuni ”Carpatair” ca fiind inadmisibil în baza art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul

3

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de societatea pe acțiuni ”Carpatair” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

4