2ra-231/17 — privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune

prima instanța: S. Caitaz nr. 2ra-231/17

instanța de apel: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

ÎNCHEIERE

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Vasile Axente

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Lionti și

Cătălin Lionti împotriva lui Vasile Axente privind încasarea prejudiciului material

și moral cauzat prin infracțiune

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 11 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Vasile Axente și menținută hotărârea primei instanțe

constată:

La 18 noiembrie 2015, Ion Lionti și Cătălin Lionti au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vasile Axente privind încasarea prejudiciului

material și moral cauzat prin infracțiune.

În motivarea acțiunii au invocat că la 03 octombrie 2012, au intrat cu

automobilul în curtea casei din satul Chioselia r-nul Cantenir, unde își au

domiciliul. Când Ion Lionti a coborât din automobil să închidă porțile, a fost atacat

de către Vasile Axente, care a scos din buzunarul drept de la pantaloni un cuțit și i-

a aplicat o lovitură cu cuțitul în partea stângă, în regiunea inimii.

Cătălin Lionti, care se afla în acel moment în curte, s-a apropiat și a încercat

să i-a cuțitul din mâna lui Vasile Axente, însă acesta a îndreptat cuțitul spre el,

amenințându-l că-i taie gâtul.

Menționează că prin sentința Judecătoriei Cantemir din 30 decembrie 2014

Vasile Axente a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 287 alin. (3) Cod penal, sentința fiind menținută prin decizia Curții de Apel

Cahul din 23 aprilie 2015 și decizia Curții Supreme de Justiție din

23 septembrie 2015.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398, 1422, 1423 Cod

civil, art. 5, 7, 166 CPC.

1

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Vasile Axente paguba

materială în sumă de 5 349,38 lei în beneficiul lui Ion Lionti, 412 lei în beneficiul

lui Cătălin Lionti și paguba morală în sumă de 20 000 lei și restituirea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 18 martie 2016, a fost admisă

parțial acțiunea, a fost încasat de la Vasile Axente în beneficiul lui Ion Lionti

3 974,45 lei pentru repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,

3 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, 80,40 lei

cheltuieli de deplasare în legătură cu examinarea prezentei pricini civile, iar în total

7054, 85 lei.

A fost încasat de la Vasile Axente în beneficiul lui Cătălin Lionti 412 lei

pentru repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, 1 000 lei pentru

compensarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, 53,60 lei cheltuieli de

deplasare în legătură cu examinarea prezentei pricini civile, iar în total

1 465,60 lei.

A fost încasat de la Vasile Axente în beneficiul lui Ion Lionti și

Cătălin Lionti 2 000 lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 11 octombrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Vasile Axente și menținută hotărârea primei instanțe.

A fost încasat de la Vasile Axente taxa de stat pentru depunerea apelului în

sumă de 188,69 lei.

A fost încasat de la Vasile Axente în beneficiul lui Ion Lionti și Cătălin

Lionti suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.

La 07 decembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Axente a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, indicând că nu este vinovat cu nimic și că el este cel pătimit.

Explică că la 03 octombrie 2012 în jurul orei 18:00 Ion Lionti, Cătălin

Lionti și tatăl lor Nicolae Lionti l-au bătut crunt, i-au spart capul, i-au dezbătut

dinții din gură și i-au frânt o mină, a fost luat de salvare din drum.

Consideră că motivul pentru care a fost bătut de membrii familiei Lionti este

faptul că are în sat o moară de ulei, iar familia Lionti în așa mod doresc să-l

înlăture din calea lor.

Indică că în perioada în care el se afla la spital familia Lionti, pentru a nu

purta răspundere pentru ce au făcut, au deschis un dosar precum că el a venit la ei

cu scandal, dosarul fiind trimis în judecată foarte repede.

Mai indică că dispune de probe că membrii familiei Lionti sunt cei vinovați,

iar el fiind victimă.

La 30 ianuarie 2017, prin intermediul oficiului poștal Ion Lionti și

Cătălin Lionti au depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat

declararea recursului depus de Vasile Axente ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 24 octombrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 127) și care a fost recepționată de către recurent la 28 octombrie 2016

(f. d. 128).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 11 octombrie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Axente nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Vasile Axente, asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vasile Axente ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Vasile Axente se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4