2rh-11/17 — încasarea prejudiciului material și moral

prima instanță: S. Caraman dosarul nr. 2rh-11/17

instanța de apel: E. Ababei, N.Chircu, A. Garbuz

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, I. Druță

Î N C H E I E R E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doenva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând cererea de revizuire depusă de către Burduja Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului raionului

Șoldănești în interesele Tatianei Rusu împotriva lui Burduja Alexandru cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, prin care

a fost respins recursul declarat de Burduja Alexandru și menținută încheierea Curții

de Apel Bălți din 19 iulie 2016, prin care cererea de apel depusă de către Burduja

Alexandru a fost restituită,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2015, Procurorul raionului Șoldănești, Vladimir Erhan, a înaintat în

interesele Tatianei Rusu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Burduja

Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral rezultat din

infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că Judecătoria Șoldănești, în

rezultatul examinării unei cauze penale de omor a unei persoane, a pronunțat o

sentință de condamnare a lui Burduja Alexandru la pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 8 ani în penitenciar de tip închis și totodată, a admis în principiu acțiunea

civilă înaintată de către Rusu Tatiana (ea și reclamanta) urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cauzate să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile. Sentința a fost contestată cu apel, însă instanța de apel a menținut-o fără

modificări.

Reclamanta, Rusu Tatiana pretinde că prin infracțiunea de omor a lui Melnic

Petru, comisă de Burduja Alexandru i-a fost cauzat prejudiciu material și moral,

deoarece acesta a fost concubinul ei.

Menționează că prejudiciul moral s-ar fi manifestat prin starea de stres și

frustrare, suferințele acesteia, deoarece prin omorul concubinului a fost lipsită de

posibilitate de a se împlini efectiv și inclusiv a fost lipsită de întreținător, care o

asigura cu cele necesare, în situația în care dânsa este invalid de gr. II.

Mai mult ca atât, susține că drept rezultat al omorului concubinului său, a fost

privată de posibilitatea de a trece mai multe cure de tratament, care erau finanțate de

către cel decedat.

Cât privește prejudiciul material cauzat prin infracțiune, reclamanta a pretins

suma de 18856,00 lei, ce constituie cheltuieli suportate pentru înmormântarea

concubinului său.

Solicită încasarea din contul lui Burduja Alexandru în beneficiul Tatianei Rusu

suma de 18 856 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 200 000 mii lei cu titlu

de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Florești din 29 aprilie 2016, acțiunea a fost admisă

parțial și încasat de la Burduja Alexandru în beneficiul Tatianei Russu, prejudiciul

material în mărime de 18 367 lei, prejudiciul moral cauzat în mărime de 8000 lei și în

beneficiul statului, taxa de stat de a cărei achitare a fost scutită reclamanta la

depunerea cererii de chemare în judecată, în sumă de 651,01.

La 17 iunie 2016, Burduja Alexandru, prin intermediul Oficiului Poștal, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016, a fost restituit apelul

declarat de Alexandru Burduja, ca fiind depus în afara termenului legal.

Prin decizia Curții Supreme de justiție din 26 octombrie 2016 a fost respins

recursul declarat de Burduja Alexandru și menținută încheierea instanței de apel.

La 29 noiembrie 2016, Burduja Alexandru a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire și

casarea hotărârilor judecătorești ca fiind ilegale și neîntemeiate.

În motivarea cererii de revizuire a invocat precum că cauza a fost examinată în

absența sa abuziv și nemotivat, prin ce i-au fost îngrădite drepturile garantate de art.

27 CPC, și anume dreptul de a dovedi circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor sale, după cum sugerează prevederile art. 112 CPC.

La fel, invocă asupra încălcării de către instanța de apel a prevederilor art. 13

din CEDO, în ceea ce privește pretențiile formulate în temeiul art.6§1, prin

neacordarea unui remediu efectiv și a dreptului lezat de prima instanță.

Susține revizuentul că cererea de apel a fost depusă în termenul legal, întrucât

hotărârea primei instanțe din 29 aprilie 2016, i-a fost înmânată la 06 iunie 2016 fapt

ce se confirmă prin Certificatul eliberat de Penitenciarul nr. 6 din Soroca la 03 august

2016.

Consideră că prin restituirea cererii de apel i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 6§1 din CEDO, art. 2 și art. 26 din Constituția RM, precum

și dreptul garantat de art. 7 Cod civil, art. 12 CPC.

La data de 17 ianuarie 2017, Rusu Tatiana a depus referință la cererea de

revizuire înaintată de Burduja Alexandru, solicitând respingerea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de către Burduja

Alexandru, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, prin

care a fost respins recursul declarat de către Burduja Alexandru și menținută

încheierea Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016 prin care apelul declarat de Burduja

Alexandru a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal.

Este de reținut că deși, Burduja Alexandru, a depus cererea de revizuire

împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs, ultimul nu a invocat nici un

temei de declarare a revizuirii.

Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le

confirmă.

Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Burduja

Alexandru, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449

CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce țin

de nerespectarea normelor de drept procedural de către prima instanță și instanța de

apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de această normă.

În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se

pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei

hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și

celor internaționale.

Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la

principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe

cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Burduja Alexandru ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Burduja

Alexandru împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului raionului Șoldănești în

interesele Tatianei Rusu împotriva lui Burduja Alexandru cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doenva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță