2rh-11/17 — încasarea prejudiciului material și moral

prima instanță: S. Caraman dosarul nr. 2rh-11/17 instanța de apel: E. Ababei, N.Chircu, A. Garbuz instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, I. Druță Î N C H E I E R E 08 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doenva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând cererea de revizuire depusă de către Burduja Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului raionului Șoldănești în interesele Tatianei Rusu împotriva lui Burduja Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de Burduja Alexandru și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016, prin care cererea de apel depusă de către Burduja Alexandru a fost restituită, c o n s t a t ă: La 05 mai 2015, Procurorul raionului Șoldănești, Vladimir Erhan, a înaintat în interesele Tatianei Rusu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Burduja Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral rezultat din infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că Judecătoria Șoldănești, în rezultatul examinării unei cauze penale de omor a unei persoane, a pronunțat o sentință de condamnare a lui Burduja Alexandru la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 ani în penitenciar de tip închis și totodată, a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de către Rusu Tatiana (ea și reclamanta) urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cauzate să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Sentința a fost contestată cu apel, însă instanța de apel a menținut-o fără modificări. Reclamanta, Rusu Tatiana pretinde că prin infracțiunea de omor a lui Melnic Petru, comisă de Burduja Alexandru i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, deoarece acesta a fost concubinul ei.

Menționează că prejudiciul moral s-ar fi manifestat prin starea de stres și frustrare, suferințele acesteia, deoarece prin omorul concubinului a fost lipsită de posibilitate de a se împlini efectiv și inclusiv a fost lipsită de întreținător, care o asigura cu cele necesare, în situația în care dânsa este invalid de gr. II. Mai mult ca atât, susține că drept rezultat al omorului concubinului său, a fost privată de posibilitatea de a trece mai multe cure de tratament, care erau finanțate de către cel decedat. Cât privește prejudiciul material cauzat prin infracțiune, reclamanta a pretins suma de 18856,00 lei, ce constituie cheltuieli suportate pentru înmormântarea concubinului său. Solicită încasarea din contul lui Burduja Alexandru în beneficiul Tatianei Rusu suma de 18 856 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 200 000 mii lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Florești din 29 aprilie 2016, acțiunea a fost admisă parțial și încasat de la Burduja Alexandru în beneficiul Tatianei Russu, prejudiciul material în mărime de 18 367 lei, prejudiciul moral cauzat în mărime de 8000 lei și în beneficiul statului, taxa de stat de a cărei achitare a fost scutită reclamanta la depunerea cererii de chemare în judecată, în sumă de 651,01. La 17 iunie 2016, Burduja Alexandru, prin intermediul Oficiului Poștal, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016, a fost restituit apelul declarat de Alexandru Burduja, ca fiind depus în afara termenului legal.

Prin decizia Curții Supreme de justiție din 26 octombrie 2016 a fost respins recursul declarat de Burduja Alexandru și menținută încheierea instanței de apel. La 29 noiembrie 2016, Burduja Alexandru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire și casarea hotărârilor judecătorești ca fiind ilegale și neîntemeiate. În motivarea cererii de revizuire a invocat precum că cauza a fost examinată în absența sa abuziv și nemotivat, prin ce i-au fost îngrădite drepturile garantate de art. 27 CPC, și anume dreptul de a dovedi circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor sale, după cum sugerează prevederile art. 112 CPC. La fel, invocă asupra încălcării de către instanța de apel a prevederilor art. 13 din CEDO, în ceea ce privește pretențiile formulate în temeiul art.6§1, prin neacordarea unui remediu efectiv și a dreptului lezat de prima instanță.

Susține revizuentul că cererea de apel a fost depusă în termenul legal, întrucât hotărârea primei instanțe din 29 aprilie 2016, i-a fost înmânată la 06 iunie 2016 fapt ce se confirmă prin Certificatul eliberat de Penitenciarul nr. 6 din Soroca la 03 august 2016. Consideră că prin restituirea cererii de apel i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din CEDO, art. 2 și art. 26 din Constituția RM, precum și dreptul garantat de art. 7 Cod civil, art. 12 CPC. La data de 17 ianuarie 2017, Rusu Tatiana a depus referință la cererea de revizuire înaintată de Burduja Alexandru, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de către Burduja Alexandru, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de către Burduja Alexandru și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016 prin care apelul declarat de Burduja Alexandru a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal. Este de reținut că deși, Burduja Alexandru, a depus cererea de revizuire împotriva actului de dispoziție al instanței de recurs, ultimul nu a invocat nici un temei de declarare a revizuirii.

Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă. Din analiza textelor legale aplicabile, rezultă că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Însă, prin prisma normei enunțate, la caz se constată că revizuentul Burduja Alexandru, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce țin de nerespectarea normelor de drept procedural de către prima instanță și instanța de apel, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de această normă. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Burduja Alexandru ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Burduja Alexandru împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului raionului Șoldănești în interesele Tatianei Rusu împotriva lui Burduja Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doenva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță