2ra-2008/16 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale procuraturii.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale procuraturii.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2008/16 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale procuraturii. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ra-2008/16 prima instanță: V. Ursu instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros, D E C I Z I E 28 septembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Burduja împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 25 ianuarie 2016, c o n s t a t ă La 29 iunie 2015, Sergiu Burduja a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii.
La 16 septembrie 2015, Sergiu Burduja a depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii (f.d. 7-30). În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin sentința Judecătoriei Criuleni din 04 decembrie 2014 a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 Cod penal. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015 a fost respins recursul declarat de procuror Procuraturii Raionului Criuleni cu menținerea sentinței Judecătoriei Criuleni din 04 decembrie 2014. 1 Susține reclamantul că este invalid de gradul I și de 35 de ani activează în calitate de avocat, iar pe parcursul unui an de examinarea a cauzei penale a suferit moral din cauza conduitei neadecvate a procurorului Andrei Salcuțan.
Solicită Sergiu Burduja încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicitate ale procuraturii raionului Criuleni în sumă de 50 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoria Criuleni din 25 ianuarie 2016, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sergiu Burduja prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicitate ale procuraturii raionului Criuleni în sumă de 15 000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 68-71). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repunerea în termen a cererii de apel împotriva hotărîrii Judecătoria Criuleni din 25 ianuarie 2016. A fost restituită ca tardivă cererea de apel depusă de Procuratura Generală a Republicii Moldova (f.d.
133-135). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 25 ianuarie 2016 (f.d. 118-132). La 22 iunie 2016 Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acțiunii. La 07 iulie 2016, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor în termen. Recurentul, Ministerul Finanțelor, în motivarea recursului a indicat că atît instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, cît și prima instanță au aplicat și interpretat eronat normele dreptului material aplicabile raportului juridic litigios în partea încasării prejudiciului moral. Astfel recurentul Ministerul Finanțelor susține că Sergiu Burduja nu a probat pe parcursul examinării pricinii suportarea unui prejudiciului moral.
Recurentul, Ministerul Justiției, în motivarea recursului a indicat că atît instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, cît și prima instanță au examinat pricina fără stabilirea tuturor circumstanțelor importante a cauzei în partea încasării prejudiciului moral. Astfel recurentul Ministerul Justiției susține că simpla constatare a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii ar constitui o satisfacție echitabilă. 2 Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 01 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sergiu Burduja cererile de recurs depusă de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 15 august 2016, Sergiu Burduja a depus referință la cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției și a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
Pînă la examinarea cererii de recurs Sergiu Burduja nu a depus referință la cererea de recurs declarată de Ministerul Finanțelor, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.
În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul menționează că, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, în cererile de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). 3 În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursurilor care sînt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecător Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.