3ra- 93/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra- 93/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-93/17
instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
Î N C H E I E R E
02 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul
lui Caraman Grigore, avocatul Josan Mihai,
în pricina civilă la cererile de chemare în judecată depuse de reprezentantul lui
Caraman Grigore, avocatul Josan Mihai împotriva Consiliului municipal Chișinău cu
privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 10 aprilie 2015 reprezentantul lui Caraman Grigore, avocatul Josan
Mihai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău
cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 12 martie 2015 a aflat că prin
hotărîrea Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995
s-a transmis în proprietate privată apartamentul nr.10 din str. Grenoble nr.159/6, mun.
Chișinău și s-a stabilit soților Socolova Nina și Caraman Grigore suma pentru achitare a
locuinței în mărime de 7972,57 de lei.
Susține că, la data de 30 august 1995 Socolova Nina a achitat contra bonuri
patrimoniale suma de 7972,57 de lei și i-a fost eliberat contractul de vînzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței nr.10 din str. Grenoble nr.159/6, mun. Chișinău, însă
contractul menționat nu a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial.
Afirmă că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr.2-3189/14 din 23
iulie 2014 s-a recunoscut Socolova Nina, cu dreptul pierdut la folosința spațiului locativ
în apartamentul nr.10 din str. Grenoble nr.159/6, mun. Chișinău.
Menționează că, prin dispoziția Preturii Centru, mun. Chișinău nr.1981-D din 11
decembrie 2014, a fost modificat contractul de închiriere a apartamentului menționat pe
numele lui Caraman Grigore, ultimul devenind chiriaș principal a imobilului, totodată
fiind incluși membrii familiei acestuia în tabelul nominal.
Relevă că, prin cererea nr.07-06/307 din 13 martie 2015 a solicitat anularea
hotărîrii Consiliului municipal de privatizare a fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995,
însă a fost respinsă pe motivul că a omis termenul de contestare a hotărîrii menționate.
Solicită anularea hotărîrii Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ
nr.96 din 20 iulie 1995 și a refuzului Direcției generale economie, reforme și relații
1
patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău nr.07-06/307 din 01 aprilie 2015 cu
satisfacerea cererii lui Caraman Grigore privind privatizarea apartamentului.
La data de 29 aprilie 2015 reprezentantul lui Caraman Grigore, avocatul Josan
Mihai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău
cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat motive similare celor invocate în acțiunea înaintată
la 10 aprilie 2015 menționînd că, prin hotărîrea Comisiei municipale de privatizare a
fondului locativ nr.401 din 27 martie 2015 s-a refuzat privatizarea apartamentului nr.10
din str. Grenoble nr.159/6, mun. Chișinău pe numele lui Caraman Grigore, întrucît
apartamentul respectiv a fost privatizat în baza hotărîrii Comisiei pentru privatizarea
fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995 de către Socolova Nina.
Susține că, la data de 06 aprilie 2015 s-a adresat cu o cerere prealabilă către pîrît
privind anularea hotărîrii Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr.401
din 27 martie 2015, însă i s-a refuzat în satisfacerea acesteia.
Solicită anularea hotărîrii Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ
nr.401 din 27 martie 2015 privind refuzul privatizării ap.10 din str. Grenoble nr.159/6,
mun. Chișinău pe numele lui Caraman Grigore cu 3 membri ai familiei cu admiterea
cererii privind privatizarea apartamentului menționat.
Prin încheierea protocolară din 10 august 2015 s-a conexat într-o singură
procedură cauzele civile (f.d.77).
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 septembrie 2015 s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de avocatul lui Caraman Grigore, Josan
Mihai împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea hotărîrii Comisiei
municipale de privatizare a fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995, ca tardivă și s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de avocatul lui Caraman Grigore, Josan
Mihai împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea hotărîrii Comisiei
municipale de privatizare a fondului locativ nr.401 din 27 martie 2015 și refuzului
nr.07-06/307 din 01 aprilie 2015, ca neîntemeiată.
În motivarea poziției sale, prima instanță a reținut că, reprezentantul reclamantului
Caraman Grigore, avocatul Josan Mihai s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune la
data de 10 aprilie 2015 solicitînd anularea hotărîrii Comisiei municipale de privatizare a
fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995, cu omiterea termenului prevăzut la art.14
alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, adică peste 20 de ani.
Instanța a mai reținut că, la depunerea acțiunii cît și în cadrul ședinței de judecată
reprezentantul reclamantului nu a solicitat repunerea în termen, precum și nu a invocat
motivele omiterii.
Totodată, prima instanță a constatat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 23 iulie 2014, fostul chiriaș principal, Socolova Nina a fost recunoscută cu
dreptul pierdut la spațiul locativ în apartamentul nr.10 din str. Grenoble nr.159/6, mun.
Chișinău, fapt pentru care prin dispoziția Preturii Centru, mun. Chișinău nr.198-D din
11 decembrie 2014 a fos modificat contractul de închiriere a apartamentului menționat
pe numele lui Caraman Grigore, ultimul devenind chiriaș principal a imobilului
menționat. Or prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 iulie 2014,
2
Socolova Nina și-a pierdut dreptul de folosință și posesie și nicidecum dreptul de
proprietate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2016 s-a respins apelul declarat
de Caraman Grigore și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25
septembrie 2015.
La data de 16 decembrie 2016, reprezentantul lui Caraman Grigore, avocatul
Josan Mihai a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22
iunie 2016, prin care a solicitat repunerea în termen de declarare a recursului,
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat motivele de fapt ale pricinii, menționînd că la
judecarea cauzei au fost încălcate și interpretate eronat normele de drept material și
procedural, fiind apreciate eronat și arbitrar probele.
Susține că, instanțele inferioare urmau să se expună asupra fondului deciziei
Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995, deoarece
ele s-au axat pe tardivitatea depunerii acțiunii, însă Legea contenciosului administrativ
prevede examinarea în fond a cererii de anulare a actului administrativ.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
3
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu
și în toate cazurile.
În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul consideră că, cerința reprezentantului recurentului cu privire la
repunerea în termen de declarare a recursului este inoportună de examinat, deoarece
decizia recurată a fost recepționată de avocatul Josan Mihai la data de 28 noiembrie
2016, reieșind din inscripția inserată pe cererea din 23 noiembrie 2016 (f.d. 135), iar
cererea de recurs a fost depusă la data de 16 decembrie 2016 (f.d. 136-138), prin
urmare calea de atac a fost exercitată în termen.
Alegațiile recurentului din cererea de recurs precum că, instanțele inferioare
urmau să se expună asupra fondului deciziei Comisiei municipale de privatizare a
fondului locativ nr.96 din 20 iulie 1995, deoarece ele s-au axat pe tardivitatea depunerii
acțiunii, însă Legea contenciosului administrativ prevede examinarea în fond a cererii
de anulare a actului administrativ nu pot fi reținute, reieșind din faptul că la examinarea
acțiunii, instanța verifică dacă cererea de chemare în judecată a fost depusă cu
respectarea termenelor de adresare în instanța de judecată și mai apoi face o incursiune
în fond a pricinii deferită judecății.
Mai mult, Legea contenciosului administrativ prevede împuternicirile instanței de a
adopta inter alia, o hotărîre de respingere a acțiunii ca fiind depusă cu încălcarea
termenului de prescripție, iar verificarea respectării termenului de prescripție este
prerogativa instanței, or art. 25 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ
prevede că, judecînd acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din
următoarele hotărîri: respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea
termenului de prescripție.
Prin urmare, instanțele inferioare au elucidat toate circumstanțele importante ale
pricinii, fiind examinate prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, în raport
cu dispozițiile art. 24 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000, fiindu-le oferite o apreciere justă acestora, iar actele normative vizate
au fost interpretate și aplicate elocvent de instanțele inferioare prin prisma
circumstanțelor importante ale pricinilor.
Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat
niciun argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta
Comisie a arătat că „… art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995).
4
Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența
unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate în cererea de
recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează numai circumstanțele de
drept ale pricinii.
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că instanțele inferioare au
examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele
prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute
de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul lui Caraman Grigore,
avocatul Josan Mihai, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de reprezentantul lui Caraman Grigore, avocatul Josan Mihai,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Ion Druță
5