3ra-679/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Țurcanu dosarul nr. 3ra-679/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, Iu. Cimpoi

Î N C H E I E R E

22 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, Maria Crețu, împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Andrei Paraschiv împotriva Consiliului municipal Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 08 septembrie 2016, Andrei Paraschiv a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 14 iulie 2016 s-a adresat Consiliului

municipal Chișinău cu cerere privind eliberarea certificatului despre participanții la

privatizarea apartamentului, solicitând și scutirea de la plata taxei de stat pentru

eliberarea actului în cauză, prin scrisoarea Direcției generale economie, reforme și

relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău nr.07-06/573 din 03 august

2016 a fost informat despre faptul că, potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 1/3 din 17 martie 2015 urmează să achite plata în mărime de 10 unități

convenționale.

Relevă că, la 05 august 2015 a adresat Consiliului municipal Chișinău cerere

repetată, iar prin răspunsul Direcției generale economie, reforme și relații

patrimoniale nr. 07-06/573 din 19 august 2016 i s-a comunicat că examinarea petiției

nu ține de competenta sa. Astfel, la 23 august 2016 s-a adresat Consiliului municipal

Chișinău cu cerere privind examinarea petiției și soluționarea problemei existente, iar

prin răspunsul Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale din 05

septembrie 2016 i s-a comunicat că petiția nu ține de competența sa.

Astfel, consideră refuzul Consiliului municipal Chișinău privind examinarea

petiției ca fiind neîntemeiat și emis contrar prevederilor legale.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea Consiliului municipal Chișinău să

examineze petițiile din 14 iulie 2016, 05 august 2016 și 23 august 2016 privind

scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului despre participanții la

privatizarea apartamentului și încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei de 5000

1

de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 octombrie 2016 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a obligat Consiliul municipal Chișinău

să examineze petițiile lui Andrei Paraschiv din 14 iulie 2016, 05 august 2016 și 23

august 2016 privind scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului despre

participanții la privatizarea apartamentului nr. 27 din str. A. Russo, 18/1, mun.

Chișinău, în rest, pretențiile fiind respinse (f.d. 20, 27-29).

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că, Consiliul mun. Chișinău

prin acțiunile sale neîntemeiat refuză examinarea petițiilor reclamantului din 14 iulie

2016, 05 august 2016 și 23 august 2016 privind scutirea de la plata taxei pentru

eliberarea certificatului despre participanții la privatizarea apartamentului nr. 27 din

str. A Russo, nr. 18/1, mun.Chișinău, deoarece reclamantul a îndeplinit cerințele

prevăzute de legislația în vigoare.

Astfel, instanța inferioară a conchis necesitatea admiterii acțiunii în partea

obligării Consiliului municipal Chișinău să examineze petițiile lui Andrei Paraschiv

din 14 iulie 2016, 05 august 2016 și 23 august 2016.

Totodată, instanța inferioară a conchis netemeinicia capătului de cerere privind

repararea prejudiciului moral, din motiv că reclamantul nu a prezentat probe întru

susținerea argumentelor privind cauzarea acestuia prin acțiunile pârâtului, a

suferințelor psihice și fizice.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, s-a respins apelul

declarat de Consiliul municipal Chișinău; s-a admis apelul declarat de Andrei

Paraschiv, cu casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 octombrie

2016 în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului și în această

parte a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la Consiliul municipal

Chișinău în beneficiul lui Andrei Paraschiv suma de 1000 de lei cu titlu de reparare a

prejudiciului cauzat (f.d. 52, 53-57).

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat

a respins acțiunea în partea reparării prejudiciului moral, or, Andrei Paraschiv a

prezentat probe veridice, care demonstrează cauzarea prejudiciului prin acțiunile

Consiliului municipal Chișinău. Astfel, având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de

stres și frustrare cauzate lui Andrei Paraschiv, de adresările repetate cu unele și

aceleași cereri, instanța de apel a considerat că suma de 1000 de lei corespunde

caracterului și gravității suferințelor psihice suportate de către Andrei Paraschiv.

Totodată, examinând cauza prin prisma argumentelor Consiliului municipal

Chișinău cu privire la încălcarea termenului de prescripție la înaintarea acțiunii,

instanța inferioară a conchis, că reclamantul Andrei Paraschiv a înaintat cererea

prealabilă la data de 23 august 2016, primind răspunsul Consiliului municipal Chișinău

nr.07-06/573 la 05 septembrie 2016, iar acțiunea fiind depusă la 08 septembrie 2016,

ceea ce denotă că acțiunea a fost depusă în termen. Distinct, dacă se calculează din 14

iulie 2016, data depunerii primei cereri, atunci înaintarea acțiunii din 05 septembrie

2016 se încadrează în termen, iar cerința din apelul Consiliului municipal Chișinău

privind tardivitatea acțiunii este neîntemeiată.

La 13 aprilie 2017 reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, Maria Crețu a

declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05

octombrie 2016 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, solicitând

2

admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și deciziei Curții de Apel

Chișinău din 12 ianuarie 2017, cu pronunțarea unei noi decizii în sensul respingerii

acțiunii (f.d. 66-67).

În motivarea recursului a invocat încălcarea normelor de drept material și

procedural. La caz, susține că, instanța de apel nu a atras atenția asupra argumentelor

cu privire la termenul de prescripție.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

3

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul constată, că din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul

comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 (f.d.52)

pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă decizia

recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire nr.991 din

30 ianuarie 2017 (f.d. 58), iar cererea de recurs a fost depusă la 13 aprilie 2017, fapt

confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 66), prin urmare calea de atac

se consideră exercitată în termen.

La caz, nu pot fi acceptate, alegațiile reprezentantului recurentului precum că,

instanța de apel nu a atras atenția asupra argumentelor cu privire la termenul de

prescripție, or, din conținutul pct. 28 al deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

ianuarie 2017 (f.d. 56) reiese că, instanța de apel a examinat cauza, inclusiv, prin

prisma argumentului reprezentantului Consiliului municipal Chișinău cu privire la

tardivitatea acțiunii, ajungând, în acest sens, la concluzia netemeiniciei argumentului

reprezentantului Consiliului municipal Chișinău.

Prin urmare, instanța de apel notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat

niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel.

În altă ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel

și care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin

prisma art. 130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118

din aceeași lege, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi

reiterate în ordine de recurs. Această circumstanță evidențiază caracterul declarativ al

recursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu

soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a

recursului.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și

prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Consiliului municipal

Chișinău, Maria Crețu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, Maria

Crețu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

5