3ra-1072/17 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1072/17

Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: A. Cucerescu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, L. Popova și G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul

municipal Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Parascovia Lefter, cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016,

a c o n s t a t a t:

La 3 august 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu

Parascovia Lefter, cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea pretențiilor a indicat că a efectuat controlul de legalitate a deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 1/50-27 din 19 mai 2016 și consideră că aceasta a

fost aoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Prin notificarea nr. 304/OT4-1191 din 24 iunie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău a

solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea deciziei notificate ca fiind emisă

contrar legii.

Menționează reclamantul că, la adoptarea deciziei sus menționate, Consiliul

unicipal Chișinău a aplicat prevederile Legii privind administrația publică locală,

conform căruia, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie

decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea

ce privește administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii,

autoritatea în limitele teritoriului administrat.

Consideră Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că prevederile aplicate

1

de Consiliul municipal Chișinău la emiterea deciziei contestate, nu sunt aplicabile, pe

motiv că prin decizia în cauză, pîrîtul a ignorat prevederile Legii privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației, publice centrale și

locale, care stipulează că actele normative ale autorităților administrației publice

centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor,

precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Astfel, Legea cu privire la

parteneriatul public-privat stabilește că, realizarea parteneriatului public-privat prin

intermediul contractului de locațiune/arendă are ca obiect transmiterea în posesiune și

folosință temporară a bunurilor proprietate publică. Partenerul privat este responsabil de

utilizarea la destinație a bunului și de colectarea plăților pentru lucrările efectuate și

serviciile prestate. Prețul contractului se stabilește de către părți și nu poate fi mai mic

de cuantumul minim al chiriei stabilit în legea anuală a bugetului de stat.

Reclamantul a precizat că conform reglementărilor Hotărîrii Guvernului pentru

aprobarea „Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor

neutilizate”, chiria se stabilește în contractul de locațiune pentru toate activele

închiriate. Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decît cuantumul minim al chiriei,

calculat conform legii bugetului de stat pe anul respectiv, iar legislația în domeniu

reglementează că cuantumul minim al chiriei anuale pentru folosirea încăperilor se

calculează după o formulă specială, unde, coeficientul de piață (K4) se stabilește prin

înțelegere a părților și nu poate fi mai mic de 1,0, iar pentru genurile de activitate

desfășurate în încăperile menționate la lit. d) pozițiile l)-6) a aceleiași anexe, el nu poate

fi mai mic de 0, 5, excepție facînd încăperile folosite de organele mijloacelor de

informare în masă, pentru care coeficientul de piață va fi de 1, 0, spațiile utilizate pentru

realizarea acțiunilor în masă din cadrul proiectelor și programelor finanțate de la bugetul

public național și spațiile folosite de către uniunile de creație, pentru care coeficientul de

piață se stabilește în mărime de 0,1.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat specifică faptul că Legea

bugetului de stat a stabilit deja facilități în ceea ce privește cuantumul chiriei la luarea în

locațiune a spațiilor proprietate a unității administrativ-teritoriale, iar stabilirea unor ,

facilități suplimentare, prin reducerea coeficientului de piață, contravine normelor legale

în vigoare. Respectiv, actul în cauză este ilegal, deoarece a fost adoptat cu încălcarea

prevederilor legii.

La 1 noiembrie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o

cerere prin care și-a concretizat pretențiile (f.d. 32-33).

Solicită reclamantul anularea decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/50-27

din 19 mai 2016, „cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unor

încăperi din bd. Dacia, nr. 50 (etajul 23) dnei Parascovia Lefter” și a contractului de

locațiune nr. 1/16/005 din 13 iulie 2016, încheiat între Consiliul municipal Chișinău și

Parascovia Lefter.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016, cererea

de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Parascovia Lefter, cu

privire la anularea actului administrativ a fost admisă integral. S-a dispus anularea

2

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/50-27 din 19 mai 2016, „cu privire la

prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unor încăperi din bd. Dacia, nr. 50

(etajul 23) dnei Parascovia Lefter”. S-a dispus anularea contractului de locațiune nr.

1/16/005 din 13 iulie 2016, încheiat între Consiliul municipal Chișinău și Parascovia

Lefter (f.d. 66, 73-77).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată se încadrează în prevederile legii.

Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 21 decembrie 2016,

Consiliul municipal Chișinău a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respins apelul

declarat de Consiliul municipal Chișinău, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 13 decembrie 2016 (f.d. 96, 97-102).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele

de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 4 august 2017, Consiliul

municipal Chișinău, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiune să fie

respinsă integral.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău, prin care la 24 mai 2017 a fost expediată copia decizie instanței de apel în

adresa părților (f.d. 103), fiind recepționată de către recurent la 5 iunie 2017 (f.d. 112).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din

3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe

recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 29 august 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă pînă

la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

3

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de Consiliul municipal Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

5