3rh-8/17 — contestarea actelor administrative

3rh-8/17 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Suruceanu dosarul nr. 3rh-8/17

instanța de apel: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Bejenaru,

D. Mardari, M. Ghervas, N. Craiu

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Gradalogistic”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Gradalogistic” împotriva Biroului Vamal Cahul cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, prin care a fost

admis recursul declarat de Biroul Vamal Cahul, casată integral decizia Curții de Apel

Cahul din 01 martie 2016 și hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 iulie 2015 și emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2014, SA „Gradalogistic” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Cahul cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că în adresa SA „Gradalogistic” la data de 21

octombrie 2014 (nr. de intrare 12-1265) au parvenit procesele-verbale cu privire la

contravenție și deciziile Biroului Vamal Cahul asupra cazului de contravenție vamală

cu răspundere materială din 15 octombrie 2014, în conformitate cu care SA

„Gradalogistic” au fost aplicate sancțiuni materiale, și anume amendă în mărime de

3% din valoarea mărfii care a constituit obiectul mărfii contravenției vamale, pentru

nerespectarea procedurii de tranzit care nu a adus la dispariția bunurilor aflate în

tranzit, prevăzută de lit. i) art. 232 al Codului Vamal RM, după cum urmează:

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.762/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr. 1523T00668, marfă - gaz de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 26 214,05 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.763/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr. 1523T324, marfă - gaz de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 61 535,35 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.764/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.l523T00680, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 13 610,60 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.765/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T00670, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 132 429,95 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.766/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr. 1523T00501, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 6 985,06 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.772/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr. 1523T1224, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 24 145,45 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.773/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr. 1523T1338, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 42 399,32 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.774/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T3158, marfă - clorură de fier,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 3 130,74 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.767/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T599, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 9 685,76 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.768/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T699, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 45 751,62 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.769/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T726, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 5 695,47 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.770/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T760, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 111 229,42 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

- Procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia Biroului Vamal Cahul

asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială nr.771/14 din 15

octombrie 2014, declarația vamală de tranzit nr.1523T1072, marfă - gaze de sondă,

privind aplicarea amenzii către SA „Gradalogistic” în suma de 50 748,57 lei, pentru

încălcarea termenului de tranzit vamal.

Reclamantul menționează că nefiind de acord cu procesele-verbale și deciziile

Biroului Vamal Cahul menționate, la 28 octombrie 2014 a depus în adresa Serviciului

vamal al RM o contestație împotriva acestora în ordinea prevăzută de art. 273 Codul

Vamal, iar la 03 decembrie 2014 a primit răspunsul la cererea depusă, prin care actele

contestate au fost lăsate fără modificare.

Invocă în susținerea dezacordului cu actele contestate că liniile de cale ferată de

pe vremea Uniunii Sovietice sunt aranjate așa, că vagoanele cu mărfuri care au

destinația spre România (Galați) trec prin mai multe țări (Moldova, Ucraina).

Astfel încât linia de calea ferata Reni - Bolhrad - Bessarabca trece în mod

repetat prin frontiera de stat al Republicii Moldova, vagoane cu mărfuri iese de pe

teritoriul Republicii Moldova în Ucraina de 3 ori.

Remarcă că la transportarea mărfii în regim de tranzit pe teritoriul Republicii

Moldova se efectuează următorul proces de mișcare: St.Cuciurgan - st.Causeni

(mișcare continua (fără oprire) pe teritoriul Transnistriei pînă la st.Caușeni), Calea

Ferată a Moldovei - st.Caușeni - deschiderea declarației vamale, Calea Ferată a

Moldovei - st.Caușeni - st.Cimișlia, Calea Ferată a Ukrainei - p.Petrostali - OP 121 (31

km), Calea Ferată a Moldovei - st.Bessarabca - st.Bolgrad (90 km), Calea Ferată a

Ukrainei - st.Bolgrad - st.Bolgrad (11 km), Calea Ferată a Moldovei - st.Bolgrad -

st.Etulia (39 km), Calea Ferată a Ukrainei - st.Etulia - st.Reni (28 km), Calea Ferată a

Moldovei - st.Giurgiulești exp. - st.Giurgiulești exp. (2 km) - închiderea declarației.

Susține că liniile calei ferate traversează de mai multe ori frontiera Republicii

Moldova și traversând frontiera automat nimeresc pe teritoriul și în proprietatea altui

stat. După distrugerea Uniunii Sovietice, fiecare țară a declarat că proprietatea ei este

tot ce este pe teritoriul său. Respectiv, între Bassarabca și Reni sunt 2 sectoare

ukrainești și 2 sectoare moldovenești, în mod similar, dintre Ocnița și Cernăuți - de

asemenea, sunt 2 sectoare ukrainești și 2 sectoare moldovenești. Ca urmare, nu există o

singură linie pe cale ferată numai pentru Republica Moldova.

În acest sens invocă că conform datelor analitice, vagoanele cu marfa trec

distanța de la st. Căușeni până la st. Reni aproximativ în 32-48 de ore. La st.Reni

(Ukcaina) vagoanele sunt staționate pe termen de la 5 până la 15 zile, din motiv că

Calea Ferata a României, st.Galaț (România) primește un număr limitat de vagoane pe

zi, conform planului zilnic de primire a vagoanelor și capacității limitate a stației, în

special: vagoane cu gaz se primesc aproximativ câte 4-14 vagoane pe zi, reieșind din

planul de primire și conform capacității terminalului, unde să efectuează pomparea

gazului; vagoane cu minereu pot fi primite până la 50 vagoane pe zi, ca să nu fie

supraîncărcați; alte tipuri de mărfuri, care necesită reîncărcarea vagoanelor pentru

traficul pe calea ferată îngustă, de asemenea, se primesc în grup limitat, pe baza unui

plan și reieșind din capacitățile terminalului.

Conform practicii și capacității existente vagoanele cu marfa se acumulează pe

st.Reni, iar Calea Ferată a României indica numărul vagoanelor care vor fi primite la

st.Galaț, după ce vagoanele trec spre st.Galaț prin st.Giurgiulești.

La fel, subliniază că potrivit Circularului Serviciului Vamal al RM nr.738-c din

31 octombrie 2014, la documentarea cauzelor contravenționale vizând nerespectarea

termenului regimului vamal de tranzit, urmează să se țină cont și de faptul dacă

unitatea de transport vizată a părăsit teritoriul vamal al țării și cât timp de facto s-a

aflat în regim vamal de tranzit în limitele teritoriale ale Republicii Moldova. Or,

reieșind din prevederile art.42-49 Cod Vamal, perioada de timp cât unitatea de

transport părăsește teritoriul vamal al tării, nu poate fi luata în considerație la

calcularea termenului tranzitului.

Afirmă că SA „Gradalogistic” nu are contracte cu expeditorul/destinatarul

mărfii, el este numai plătitor a taxelor aferente transportării pe teritoriul Republicii

Moldova și nici de cum nu poate influența termenele și condițiile transportării și că SA

„Gradalogistic” a fost introdus în rubrica 50 al Declarației vamale ca principal obligat

expeditorul numai pentru achitarea costului procedurilor vamale în mărime de 4 euro

conform Telegramei nr.518 din 29 noiembrie 2011, prin care Calea Ferată din

Moldova a obligat toate stațiile să nu primească încărcătura pentru transportare dacă în

rubrica 50 a declarației vamale este indicat Transportatorul - Calea Ferată a Moldovei.

În aceste condiții, indică precum că SA „Gradalogistic” ca Expeditor, având

contract cu Calea Ferată din Moldova, răspunde numai pentru achitarea costului

transportării și de facto nu transportă marfa și nu poate influența termenele de

transportare a mărfii.

Relevă că lipsa a cel puțin unuia din elementele constitutive de survenire a

răspunderii: obiect, latura obiectivă, subiect și latura subiectivă, are drept consecință

lipsa conținutului de contravenție, fapt confirmat și de prevederile art. 267 a Codului

Vamal.

Solicită anularea proceselor-verbale nr. 762/14, nr. 763/14, nr. 764/14, nr.

765/14, nr. 766/14, nr. 772/14, nr. 773/14, nr. 774/14, nr. 767/14, nr. 768/14, nr.

769/14, nr. 770/14 și nr. 771/14 emise de Biroul Vamal Cahul la 15 octombrie 2014, și

deciziile de sancționare emise în baza acestora, prin care SA „Gradalogistic” a fost

sancționată pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 232 lit. i) Cod vamal.

La 23 ianuarie 2015, SA „Gradalogistic” a mai depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Cahul cu privire la contestarea acelorași acte

administrative și cu indicare motivelor similare celor din cererea depusă la 12

decembrie 2014.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 20 martie 2015, cauzele civile menționate

la cererea de chemare în judecată a SA „Gradalogistic” împotriva Biroului Vamal

Cahul cu privire la anularea deciziilor agentului constatator asupra cazului de

contravenție vamală cu răspunderea materială, au fost conexate într-o singură

procedură.

Prin hotărârea Curții de Apel Cahul din 30 iulie 2015, acțiunea a fost admisă și

anulate ca fiind ilegale procesele-verbale nr. 762/14, nr. 763/14, nr. 764/14, nr. 765/14,

nr. 766/14, nr. 772/14, nr. 773/14, nr. 774/14, nr. 767/14, nr. 768/14, nr. 769/14, nr.

770/14 și nr. 771/14 emise de Biroul Vamal Cahul la 15 octombrie 2014, și deciziile

de sancționare adoptate în baza acestora, prin care SA „Gradalogistic” a fost

sancționată pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 232 lit. i) Cod vamal.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 01 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Biroul Vamal Cahul și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016 a fost admis apelul

declarat de Biroul Vamal Cahul, casată decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.

La data de 17 octombrie 2016, SA „Gradalogistic” a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

și dispunerea întoarcerii executării în partea sumei încasate conform proceselor-

verbale cu privire la contravenții nr. nr. 762/14, 763/14, 764/14, 765/14, 766/14,

772/14, 773/14, 774/14, 767/14, 768/14, 769/14, 770/14, 771/14 emise de către Biroul

Vamal Cahul la 15 octombrie 2014.

În motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a

invocat că după examinarea cauzei în instanța de recurs i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute

în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, menționează că pentru a clarifica anumite aspecte ce privesc litigiul în

speță s-a adresat către ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu privire la procedura de

recepționare-predare a trenurilor care se deplasează în direcția Galați (România), Reni

(Ucraina), Giurgiulești (Moldova) la stațiile de frontieră Etulia (Moldova)/Reni

(Ucraina) și a solicitat prezentarea actelor normative care reglementează procedura de

circulație și predare/recepționare a garniturilor la stațiile de frontieră.

Iar, din răspunsul ÎS „Calea Ferată din Moldova” din 05 octombrie 2016 și

actele normative anexate la acest răspuns a evidențiat că:

- între Administrația de Stat a transportului feroviar din Ucraina și ÎS „Calea

Ferată din Moldova la 27 aprilie 2000 a fost semnat „Acordul privind traficul feroviar

peste frontiera de stat a Ucrainei și Republicii Moldova” în punctul 2.4. al Acordului s-

a stabilit că stația Etulia (Moldova) și stația Reni (Ucraina) sunt stații interstatale de

conexare, puncte de evidență a traversării trenurilor, vagoanelor și containerelor și

stații de transmitere a vagoanelor, respectiv pe tronsonul de drum Căușeni -

Giurgiulești numai stațiile Etulia (Moldova) și Reni (Ucraina) sunt stații interstatale de

conexare, să ajungi la Giurgiulești fără a ieși pe teritoriul statului vecin - Ucraina - este

imposibil or, în speță reținerile de pe teritoriul statului vecin Ucraina (stația Reni) nu

pot fi luate în calcul perioadei de tranzit.

- prin Protocolul Comisiei de Frontieră din 10-11 decembrie 2002, or. Kiev

Anexa nr. 3 se stabilește „Tehnologia de funcționare a Căii Ferate din Odesa a

Administrației de Stat a transportului feroviar din Ucraina și a ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Republica Moldova la

punctele de trecere a frontierei. Tehnologia de funcționare a Căilor Ferate a Ucrainei

(UZ) - calea ferata reg. Odesa și a ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) stabilește

statutul stațiilor și ordinea de lucru a punctelor de trece a frontiere pe calea ferată între

Ucraina și Republica Moldova, iar în conformitate cu Acordul susmenționat doar la st.

Reni (Ucraina), care este o stație de mărfuri se formează garnituri de tren, care

urmăresc în destinația or. Galați (România). Stațiile st. Giurgiulești (Moldova), st.

Etulia (Moldova) și st. Fricăței (Ucraina) sunt stații intermediare - puncte ale rețelei

feroviare, care dispun de ansamblul liniilor pentru depășirea, încrucișarea și trecerea

garniturilor de tren, prin care garniturile doar trec pe parcursul de circulație, precum

dreptul de încărcare și descărcare a mărfurilor au numai stațiile Etulia (Moldova) și

Fricăței (Ucraina). Stația Giurgiulești (Moldova) este închisă pentru operațiunile de

încărcare. Tehnologia de funcționare stabilește ordinea generală de predare/primire a

garniturilor de teren la stațiile de conexare de frontieră, și anume, pct. 14.2 / subpct.

14.2.2, procedura de predare a trenurilor de la st. Etulia (CFM) la st. Reni (UZ) și pct.

14.3 / subpct. 14.3.2 procedura de predare a trenurilor de la st. Reni-Principală (UZ) la

st. Giurgiulești (CFM).

Respectiv, pe linia de cale ferată Căușeni - Giurgiulești nu există stație de

mărfuri cu infrastructură care ar permite de a forma garnituri de tren. Cea mai

apropiată stație cu statutul de stație „de mărfuri” - este stația Reni (Ucraina),

garniturile de tren care se deplasează spre Galați (România) se formează pe teritoriul

statului vecin - Ucraina. Rezultă că reținerile de pe teritoriul statului vecin Ucraina

(stația Reni) nu pot fi luate în calcul perioadei de tranzit. Vagoanele se predau/primeau

pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova doar cu permisiunea organului vamal

din Moldova/Ucraina, care face însemnări corespunzătoare în foaia de expediție.

Astfel, vagoanele iese din teritoriul vamal Republica Moldova numai după

permisiunea organului vamal, SA „Gradalogistic” nu a încălcat regimul vamal

conform alin. (1) art. 42 al Codului Vamal al RM, iar efectele juridice care rezultă din

acest regim vamal, se produc doar în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

- între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei a fost semnat

„Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene și

simplificarea formalităților de trecere a frontierei de către cetățenii care locuiesc în

raioanele de frontieră” din 11 martie 1997, în care s-a stabilit că puncte internaționale

de trecere sunt - Giurgiulești și Reni, adică vagoanele care traversează în tranzit

teritoriul Republicii Moldova în direcția Galați (România) și Giurgiulești pot traversa

frontiera de stat numai prin puncte feroviare de trecere - Giurgiulești și Reni. În

consecință, stații alternative de mișcare a trenurilor, care au statutul de „puncte

internaționale de trecere”, în această direcție nu există.

În concluzie invocă că punctele de trecere a frontierei, prin care se deplasează

trenurile, sunt stabilite de legislație. Legiuitorul cunoaște despre faptul că, trenurile

care traversează în tranzit teritoriul Republicii Moldova în direcția Galați (România)

ies de pe teritoriul Moldovei pe tronsonul Etulia - Reni - Giurgiulești.

Prin urmare, consideră că răspunsul ÎS „Calea Ferată din Moldova” confirmă

fapte importante ale cauzei care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior și

constituie temei de revizuire a deciziei instanței de recurs din 23 iulie 2016.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul SA „Gradalogistic”, cu referire

la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat răspunsul ÎS „Calea Ferată din Moldova”

din 05 octombrie 2016 și actele normative anexate la acest răspuns.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute

anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii

este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Așadar, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi

apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art.

449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare

temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate

de SA „Gradalogistic” în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul invocând scrisoarea ÎS „Calea Ferată

din Moldova” din 05 octombrie 2016, recepționată ulterior emiterii deciziei instanței

de recurs din 13 iulie 2016, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale

pricinii și care nu i-au fost cunoscute anterior, nu a făcut dovada faptului că în procesul

examinării anterioare a cauzei a întreprins careva măsuri pentru obținerea înscrisului

respectiv, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă din conținutul răspunsului invocat, acesta a fost eliberat la

05 octombrie 2016 la solicitarea nr.01/08-480 înaintată de SA „Gradalogistic” la 12

septembrie 2016, respectiv după examinarea cauzei în instanța de recurs.

Pe când, în sensul art. 449 lit. b) CPC, ca o condiție esențială de redeschidere a

procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acelea

prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită, cu atât mai mult că revizuentul

nu a făcut dovada imposibilității obținerii acestor înscrisuri în timpul judecării

anterioare a pricinii, chiar și prin intermediul instanței de judecată.

În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea

hotărârii.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul SA „Gradalogistic”

în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art.

449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit

împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Totodată, Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de SA „Gradalogistic” ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea

pe Acțiuni „Gradalogistic”, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 iulie

2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Gradalogistic” împotriva Biroului Vamal Cahul cu privire la contestarea actelor

administrative.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Nicolae Craiu