2rac-45/17 — Repararea prejudiciului material

2rac-45/17 — Repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 2rac-45/17

prima instanță: Judecătoria Soroca

Judecător: L. Ciuhrii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Alexandru Gheorghieș

Aurelia Toderaș

Ana Albu

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Coban

Igor în interesele Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Mediului împotriva Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”, cu privire la

repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 august 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Ministerul Mediului, casată hotărârea Judecătoriei Soroca

din 28 martie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea s-a admis,

c o n s t a t ă:

La data de 02 octombrie 2013, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul

Mediului a depus cerere de chemare împotriva Gospodăriei Țărănești „Constantin

Solza”, cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, în rezultatul controlului geologic și

supraveghere minieră din 19 decembrie 2011, efectuat de către Agenția pentru

Geologie și Resurse Minerale, privind respectarea legislației la exploatarea

zăcămintelor de nisip-prundiș „Cremenciug III”, de către G.Ț. „Constantin Solza”,

amplasat în satul Cremenciug din raionul Soroca, s-a constatat că beneficiarul

subsolului a efectuat lucrări de extragere a nisipului-prundișului din afara limitelor

perimetrului minier atribuit.

Conform raportului și actului de control nr. 1/40 din 19 decembrie 2011, cu

privire la cercetarea suprafeței zăcământului de nisip-prundiș „Cremenciug III”,

1

întocmite de către Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, în prezența

administratorului G.Ț. „Constantin Solza”- Solza Constantin, s-a constatat că

întreprinderea a exploatat zăcământul, extrăgând ilegal nisip-prundiș în afara

limitelor perimetrului minier, în volum de 40552 m3, pe o suprafață de 10138 m2.

Ca urmare,la 11 ianuarie 2012, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 1/3, iar agentul economic și-

a recunoscut vina și a achitat amenda în sumă de 5 000 lei.

Potrivit Raportului de expertiză cu privire la evaluarea prejudiciului cauzat

mediului în rezultatul extragerii ilegale a substanțelor minerale utile

G.Ț.„Constantin Solza” a cauzat prejudiciu mediului în valoare de 7 668 229,12 lei.

Calculul prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii ilegale a zăcământului

de nisip/prundiș a fost calculat în conformitate cu Instrucțiunea privind evaluarea

prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației privind subsolul,

care a fost aprobată prin ordinul Ministerului Mediului din 08 iunie 2004.

La data de 23 ianuarie 2012 prin notificarea nr. 08-05/132 Ministerul

Mediului a propus G.Ț. „Constantin Solza” să achite benevol prejudiciul cauzat

mediului, însă până în prezent prejudiciul nu a fost achitat.

Solicită reclamantul admiterea acțiunii și încasarea din contul pârâtului la

contul Fondului Ecologic Național, a prejudiciului cauzat mediului în sumă de

7 668 229,12 lei. Totodată a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin

aplicarea sechestrului pe toate bunurile, conturile sau sumele de bani ale pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 10 octombrie 2013, s-a dispus

aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești aflate pe conturile bancare ale G.Ț.

„Constantin Solza” cu sediul în satul Cremenciug din raionul Soroca și s-a aplicat

interdicția de înstrăinare a bunurilor mobile și imobile, inclusiv pe cele care se află

la alte persoane, înregistrate cu drept de proprietate după G.Ț. „Constantin Solza”,

în limita valorii acțiunii de 7 668 229,12 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 17 septembrie 2014, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2015, s-a admis apelul declarat

de Ministerul Mediului, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ungheni din 17 septembrie

2014 cu restituirea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 07 septembrie 2015, s-a admis parțial

cererea înaintată de G.Ț. „Constantin Solza”, s-a anulat sechestrul aplicat pe

mijloacele bănești de la conturile bancare cu menținerea celorlalte măsuri de

asigurare aplicate prin încheierea Judecătoriei Soroca din 10 octombrie 2013.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 decembrie 2015, s-a respins recursul

declarat de G.Ț. „Constantin Solza” ca fiind depus tardiv. S-a admis recursul

declarat de Ministerul Mediului, s-a casat încheierea Judecătoriei Soroca din 07

septembrie 2015 cu soluționarea prin decizie a problemei în fond prin care s-a

2

dispus respingerea cererii înaintată de G.Ț. „Constantin Solza” cu privire la anularea

măsurilor de asigurare.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 28 martie 2016, s-a respins acțiunea

înaintată de Ministerul Mediului împotriva G.Ț. „Constantin Solza” și s-au anulat

măsurile de asigurare a acțiunii, dispuse prin încheierea Judecătoriei Soroca din 10

octombrie 2013.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 august 2016, s-a admis apelul

declarat de Ministerul Mediului, s-a casat hotărârea Judecătoriei Soroca din 28

martie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost admisă. S-a

dispus încasarea de la contul G.Ț. „Constantin Solza” la contul Fondului Ecologic

Național a prejudiciului cauzat mediului în sumă de 7 668 229,12 lei și taxa de stat

la contul statului în sumă de 87 500 lei.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, potrivit actului nr.436

eliberat de Serviciul Standardizare si Metrologie la data de 07 iunie 2006

G.Ț.„Constantin Solza” i-a fost atribuit pe un termen de 10 ani perimetrul minier cu

suprafața de 2,4 ha pentru exploatarea în subteran a zăcământului de nisip - prundiș

„Cremenciug – III”, localizat la 1,3 km spre vest de satul Cremenciug din raionul

Soroca (vol. I, f.d.36).

Conform Actului nr. 9 din 26 august 2010 de confirmare a perimetrului

geologic eliberat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Gospodăriei

Țărănești „Constantin Solza” i s-a atribuit pentru cercetare geologică (exploatare

geologică suplimentară) în limitele indicate pe planul topografic, zăcământul de

nisip-prundiș „Cremenciug-III” din raionul Soroca, 1,3 km Nord Vest de satul

Cremenciug, versantul drept al văii râului Nistru, a VII terasă, suprafața proiecției

perimetrului geologic – 3,26 ha (vol. I, f.d.168).

În urma inspectării îndeplinirii cerințelor privind folosirea și protecția

subsolului zăcământului de nisip-prundiș „Cremenciug-III”, gestionat de G.Ț.

„Constantin Solza”, la 19 decembrie 2011 a fost întocmit Actul nr. 1/40 în care s-a

indicat că la momentul controlului întreprinderea nu efectua lucrări de extragere a

nisipului-prundișului și s-au efectuat măsurări ale suprafeței de pe care a fost extras

nisip-prundiș, iar rezultatul urma a fi expus în Raportul cu privire la cercetarea

zăcământului. Potrivit Raportului Gospodăria Țărănească „Constantin Solza” a

extras nisip-prundiș din afara limitelor perimetrului minier atribuit pe o suprafață de

10 138 m2, fiind extras nisip în volum de 40 552 m3 (vol. I, f.d.10-12).

La 11 ianuarie 2012, în privința Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza a

fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art.119 alin. (l) din

Codul contravențional, pentru folosirea neautorizata a subsolului. În esența

contravenției s-a indicat că, în rezultatul efectuării măsurărilor suprafeței

zăcământului de nisip-prundiș „Cremenciug-III” gestionat de către G.Ț. „Constantin

Solza”, la 19 decembrie 2011 s-a constatat extragerea de către beneficiar a

3

substanțelor minerale utile din afara limitelor perimetrului minier atribuit, fiindu-i

aplicata sancțiunea sub forma de amendă în mărime de 500 u.c. (Vol. I, f.d.14).

Instanța de apel a reținut că, la data de 12 ianuarie 2012 în termen de 72 de

ore, amenda stabilită a fost achitată în mărime de 50%, iar procesul-verbal nu a fost

contestat în modul prevăzut de Lege.

Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a conchis că procesul-verbal din 11

ianuarie 2012 prin care s-a constatat vinovăția Gospodăriei Țărănești „Constantin

Solza” în folosirea neautorizată a subsolului este valabil, și nu ținea de competența

instanței de fond la examinarea prezentului litigiul de a se expune asupra

corectitudinii întocmirii și legalității acestuia.

Totodată instanța de apel a indicat că nu este în drept să se expună asupra

corectitudinii întocmirii procesului-verbal din 11 ianuarie 2012, deoarece în

prezenta cauză nu se examinează legalitatea și temeinicia procesului-verbal

menționat. Astfel a concluzionat că, procesul-verbal din 11 ianuarie 2012 întocmit

de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale servește drept temei de angajare a

răspunderii delictuale a Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”.

Referitor la existenta prejudiciului material provocat prin acțiunile

Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza” și cuantumul acestuia, instanța de apel a

reținut că, la data de 17 ianuarie 2012 a fost întocmit Raportul de Expertiză privind

evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a

substanțelor minerale utile. Potrivit raportului, în urma calculului efectuat conform

pct. 14 al Instrucțiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul

nerespectării legislației privind subsolul s-a constatat că, Gospodăria Țărăneească

„Constantin Solza” în rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile a

cauzat mediului un prejudiciu în suma de 7 668 229, 12 lei (Vol. I, f.d.16-17).

Ulterior, la 24 ianuarie 2012 în adresa Gospodăriei Țărănești „Constantin

Solza” a fost expediată Notificarea nr.08-05/132 din 23 ianuarie 2012, unde s-a

solicitat ultimului restituirea prejudiciului cauzat mediului în sumă de 7 668 229,12

lei, în termen de 30 zile de la momentul recepționării notificării și în termen de trei

luni să înlăture încălcările depistate (Vol. I, f.d.5-8). Notificarea fost recepționată

contra semnătură la data de 26 ianuarie 2012. (Vol. I, f.d.9), iar deoarece prejudiciul

nu a fost achitat Ministerul Mediului a înaintat prezenta acțiune.

La fel de către Gospodăria Țărăneească „Constantin Solza”nu a fost contestat

nici Raportul de expertiză privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în

rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile din 17 ianuarie 2012,

iar efectuarea unei alte expertize nu a fost solicitată.

Plus la acesta, Actul nr. 1/40 din 19 decembrie 2011 a fost întocmit în

prezența administratorului Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”, care a

participat la efectuarea măsurărilor, fapt confirmat prin semnătura administratorului

și ștampila întreprinderii (f.d.13 verso).

4

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 02 decembrie 2016,

avocatul Coban Igor acționând în interesele Gospodăriei Țărănești „Constantin

Solza” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei Curții de Apel Bălți din 23 august 2016 cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a apreciat arbitrar

probele deoarece în actul care a stat la baza elaborării raportului cu privire la

cercetarea suprafeței zăcământului și a procesului-verbal cu privire la contravenție,

nu au fost indicate concret elementele de fapt ce s-au dobândit în urma controlului

geologic. G.Ț. „Constantin Solza” nu a fost prins în flagrant exploatând perimetrul

miner alăturat, iar probe care să certifice că anume el ar fi comis fapta imputată nu

au fost prezentate în temeiul art. 118 din Codul de procedură civilă.

Recurentul a demonstrat că în perioada respectivă era în proces de lărgire a

proiectului, iar în acea parte erau mai multe denivelări, pe care le-a nivelat pentru a

avea oportunitatea de a lua cernoziomul și face terenul respectiv lucrativ.

Indică recurentul că, aplicarea sancțiunii contravenționale și executarea

acesteia nu poate fi apreciată ca probă în acțiunile ilicite a G.Ț. „Constantin Solza”,

în rezultatul cărora au fost cauzate prejudicii materiale în suma pretinsă deoarece

procesul-verbal a fost întocmit cu abateri și nu conține în mod clar circumstanțele

care au servit la stabilirea faptei incriminate.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Coban Igor în

interesele Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 04 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Mediului copia cererii de recurs declarată de avocatul Coban Igor în

interesele Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.161).

La data de 11 ianuarie 2017, Ministerul Mediului a depus referință prin care a

solicitat respingerea ca fiind inadmisibil recursul declarat de avocatul Coban Igor în

interesele Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza”, deoarece nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, care să justifice

afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Argumentele recursului nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aprecierea arbitrară a

5

probelor de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Indică intimatul că, obiectul litigiului este recuperarea prejudiciului cauzat de

către G.Ț. „Constantin Solza” în urma extragerii ilegale a zăcământului, în modul

stabilit de lege și nicidecum contestarea raportului, actului de control și a

procesului-verbal contravențional. Acestea sunt în vigoare, produc efecte juridice și

servesc drept temei pentru calcularea prejudiciului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii civile, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 23 august

2016 a fost expediată în adresa părților la data de 29 septembrie 2016 și a fost

recepționată de către avocatul Coban Igor și de către G.Ț. „Constantin Solza” la data

de 05 octombrie 2016 și 06 octombrie 2016, iar cererea de recurs a fost depusă la

data de 02 decembrie 2016.

Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat

prevederilor legale și au declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două

luni.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul declarat de avocatul Coban Igor în interesele

Gospodăriei Țărănești „Constantin Solza” împotriva deciziei Curții de Apel Bălți

din 23 august 2016, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă, deoarece recurentul nu a invocat nici un temei ce ar

indica asupra ilegalității deciziei instanței de apel.

6

Or, în cererea de recurs s-au indicat doar argumente privind dezacordul cu

raportul, actul de control nr. 1/40 din 19 decembrie 2011 cu privire la cercetarea

suprafeței zăcământului de nisip-prundiș „Cremenciug III” și cu procesul-verbal

contravențional nr. 1/3 din 11 ianuarie 2012, care au fost întocmite de către Agenția

pentru Geologie și Resurse Minerale, care nu constituie obiect de examinare în

prezenta cauză.

Astfel, potrivit art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța a apreciat

înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Astfel, cele invocate în

cererea de recurs nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate deoarece acestea țin de

reaprecierea probelor, fapt care este inadmisibil în recurs.

Totodată, argumentele recurentului privind ilegalitatea deciziei instanței de

apel, instanța de recurs menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a

manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural și din care

circumstanțe rezultă ilegalitatea acesteia.

Alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează

a fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de

procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

cererilor de recurs invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării

pricinii în ordine de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul

corespunzător.

În circumstanțele sus relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de avocatul Coban Igor în interesele Gospodăriei Țărănești

„Constantin Solza”, ca inadmisibil.

7

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Recursul declarat de avocatul Coban Igor în interesele Gospodăriei Țărănești

„Constantin Solza”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

8