2ra-90/17 — anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: L. Holevațcaia dosarul nr. 2ra-90/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Panov Î N C H E I E R E 01 februarie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Violeta Gașițoi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Gașițoi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii Cazac Octavian și Popescu Dorin, cu privire la anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Gașițoi Violeta și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 mai 2016, c o n s t a t ă La 29 septembrie 2015, Gașițoi Violeta a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii Cazac Octavian și Popescu Dorin, cu privire la anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că organizarea și desfășurarea concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților din Republica Moldova a dus la negarea egalității de șanse în exercitarea dreptului de a fi ales.

Susține că, este avocată de profesie, deținătoarea licenței nr. 00296 din 23 mai 2008, cumulând o experiență în domeniu de 7 ani și 4 luni și dispunând de o reputație ireproșabilă fiind formator la mai multe instruiri pentru avocați, premiata Organizației Națiunilor Unite în domeniu drepturilor omului, fiindu-i apreciată excelența și performanțele în apărarea victimelor abuzurilor asupra drepturilor omului și este cunoscută datorită mai multor dosare câștigate la CtEDO. Nu a avut și nu are sancționări disciplinare, penale și contravenționale. Mai indică reclamanta că la 05 august 2015 Consiliul Uniunii Avocaților a anunțat concurs pentru selectarea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat, acesta fiind publicat pe pagina web a Uniunii Avocaților și conținea lista actelor pe care candidații trebuie să le depună, termen limită pentru depunerea acestora fiind stabilită ziua de 07 septembrie 2015, ora 15.00.

1 Declară reclamanta că pe toata perioada depunerii actelor, candidații nu au fost informați despre criteriile de eligibilitate în funcția de membru a comisiei de licențiere a profesiei de avocat și nici de faptul că va fi o procedură separată, adoptată și aplicată de Comisia specială, motiv pentru care s-a condus de prevederile Legii cu privire la avocatură, și în special de prevederile art. 47 alin. (1) – (7) din Statutul profesiei de avocat.

Invocă Gașițoi Violeta că, în ziua de 16 septembrie 2015 Consiliul Uniunii Avocaților a anunțat desfășurarea concursului în zilele de 17 septembrie 2015 ora 12.00 și 22 septembrie 2015 ora 09.00, zile în care la fel nu a au fost publicate criteriile de eligibilitate în funcția de membru al comisiei de licențiere a profesiei de avocat și nici hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților de constituire a comisiei speciale de alegere a membrilor comisiei indicate, aceasta din urmă a fost doar menționată în știrea publicată pe pagina web a pârâtei în ziua de 26 iunie 2015, iar hotărârea privind formarea comisiei speciale nu a fost făcută publică.

Menționează reclamanta că în seara zilei de 22 septembrie 2015, după cele două ședințe ale comisiei speciale din 17 septembrie 2015 și 22 septembrie 2015, a fost făcută publică hotărârea din 22 septembrie 2015 a comisiei speciale pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat, din care reiese că în componența comisiei speciale au fost incluși toți membrii Consiliului Uniunii Avocaților și președintele Uniunii Avocaților, dna Nina Lozan.

Afirmă reclamanta că nu este clar cum s-a făcut și tragerea la sorți, iar Popescu Dorin, membru al comisiei speciale, a declarat în mesajul său public expediat în rețeaua avocaților „Embassy Lawyers” din 24 septembrie 2015, ora 00. 27, că el și alți membri ai comisiei speciale au plecat după votare și nu au votat vreun rezultat al votării, nu a știut și nu a fost informat de către secretarul comisiei speciale că nu au fost validate careva buletine, iar tragerea la sorți s-a efectuat nu de către persoanele care au acumulat numărul egal de voturi, dar de către alte persoane.

Indică reclamanta Gașițoi Violeta că este ilegală prevederea din regulile provizorii de a impune fiecărui membru al comisiei speciale numărul limită de voturi în situația în care s-au înscris la concurs 39 de avocați și 13 profesori titulari de drept- avocați, cu poziția sa fiind de acord însăși președintele comisiei speciale Rogac Mihail care în mesajul său din 23 septembrie 2015, ora 12. 49 a explicat că votul deschis exprimat prin radierea a unor nume din buletin poate fi considerat nevalabil doar atunci când votantul nu este în drept să îl exprime, în rest chiar dacă îi votează pe toți sau îi radiază pe toți din buletin acesta nu poate fi considerat „nevalabil”, iar votul deschis exprimat pentru mai multe persoane din buletin, nu conduce la nevalabilitatea buletinului, noțiunea de vot deschis și nevalabil fiind juridic incompatibile, iar comisia nu are competență să interzică votantului de a radia și alte nume până la o anumită limită de candidați sau până la înscrierea rezultatelor votului în procesul-verbal.

Mai susține reclamanta Gașițoi Violeta că comisia specială, compusă din toți membrii Consiliului Uniunii Avocaților, a adoptat la 17 septembrie 2015 un document intitulat „Reguli provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat”, dar l-a făcut public abia la 25 septembrie 2015 pe pagina web a Uniunii Avocaților, iar aceste reguli stabilesc o procedură străină modului legal de organizare a concursului descris și prevăzut în art. 43 din Legea cu privire la avocatură și art. 47 al Statutului profesiei de avocat, în rezultat reclamanta fiind lipsită de egalitatea de șanse în a fi aleasă în calitatea de membră a 2 comisiei de licențiere, pentru aceasta s-a condus de prevederile legale expuse în art. 43 din Legea cu privire la avocatură și art. 47 din Statutul profesiei de avocat, pe când comisia specială s-a condus de propriile reguli și interese, ce contravin prevederilor legale.

Invocă reclamanta că dreptul de a fi aleasă i-a fost încălcat prin modul în care a fost formată comisia specială, prin procedura de organizare a concursului și prin însăși regulile provizorii de concurs care contravin legislației în vigoare și sunt incriminatorii față de cei care, în opinia lor subiectivă și motiv că nu aparțin și nici nu sunt afiliați „Platformei Avocații pentru Avocați", sunt mai puțin de valoare pentru componența comisiei de licențiere. Declară reclamanta că hotărârea privind formarea comisiei speciale niciodată nu a fost făcută publică, iar despre formarea comisiei speciale a aflat din știrea publicată pe pagina web a Uniunii Avocaților la 26 iunie 2015 în care, printre altele, s-a menționat despre formarea comisiei speciale.

La acel moment reclamanta nu avea nici un dubiu asupra legalității formării comisiei și nici asupra posibilelor nereguli ce țin de organizarea concursului ce urma să aibă loc și făceau obiect al acestui litigiu. Afirmă reclamanta Violeta Gașițoi că ulterior a constatat că nu toți membrii comisiei speciale sunt integri și nu toți au reputație ireproșabilă, menționînd că membrul comisiei speciale și al Consiliului Uniunii Avocaților Revenco E. este condamnat penal pentru acte de corupție, Mancevschi Oleg, membru al comisiei speciale și al Consiliului Uniunii Avocaților, are mai multe contravenții, conform hotărîrilor judecătorești făcute publice.

De asemenea, reclamanta afirmă că majoritatea membrilor comisiei speciale erau în conflict de interese cu candidații aleși la funcția de membru al comisiei de licențiere și toți ei au organizat concursul și au decis asupra rezultatelor la întâlnirea neoficială din Butuceni, care a avut loc la 18 septembrie 2015. Indică reclamanta că pârâta a acționat ilegal și discriminator, lipsind-o de egalitatea de șanse în exercitarea dreptului de a fi aleasă în comisia de licențiere și drept urmare a acțiunilor ilegale și discriminatorii ale pârâtei a suferit un prejudiciu moral, fiind nevoită să-și apere drepturile în instanța de judecată, suportând și cheltuielile de judecată, acestea urmând a fi compensate în baza art. 90, 94 alin. (1), 96 CPC.

Solicită reclamanta Gașițoi Violeta recunoașterea ca fiind nule Regulile provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat, recunoașterea Hotărârii din 22 septembrie 2015 a Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat ca fiind nulă și discriminatorie după criterii de opinie, afiliere și apartenență politică, vârstă și sex cu readucerea părților în situația anterioară încălcării dreptului la șanse egale în exercitarea dreptului de a fi ales, interzicerea Uniunii Avocaților de a discrimina avocații în exercitarea dreptului său de a fi ales în careva organe de autoadministrare din cadrul Uniunii Avocaților și încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, a fost respins apelul declarat de către Gașițoi Violeta și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2016. 3 Atât prima instanță cât și instanța de apel și-au argumentat soluția făcând referire la faptul că criteriile de selectare și votare a membrilor Comisiei de Licențiere prevăzute în Regulile provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat nu aveau un caracter obligatoriu, astfel, nu au putut să influențeze în nici un mod alegerea candidaților, membrii Comisiei Speciale fiind independenți în determinarea criteriilor și motivelor pentru care și-au exprimat votul pentru anumiți candidați și nu l-au exprimat în privința altora, nefiind limitați de lege în acest sens.

Concomitent, instanțele de judecată au constatat că toți candidații care au depus cereri, 52 la număr, au fost plasați în condiții egale, deoarece la data limită de depunere a cererilor aceștia au depus actele în condiții generale stabilite de Lege, iar ulterior modalitatea de alegere a candidaților pentru atribuirea calității de membru al comisiei de licențiere a ținut de voința fiecărui membru al comisiei speciale, fără ca în acest mod să fie lezat vreun drept al apelantei. La 23 noiembrie 2016, Violeta Gașițoi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 mai 2016 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Violeta Gașițoi a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare. De asemenea a indicat că, concluziile instanței de fond și instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, întrucât prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 actele contestate au fost deja anulate, însă instanțele ierarhic inferioare au respins integral acțiunea prin care recurenta-reclamantă a solicitat același lucru-recunoașterea nulității hotărârii din 22 septembrie 2015 ca fiind discriminatorie.

Declară recurenta că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, neținând cont de prevederile art. 19 alin. (2) al Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității în partea ce ține de obligațiunea pârâtului de a combate prin probe și argumente prezumția de discriminare, iar prin adoptarea Regulilor Provizorii de către Uniunea Avocaților membrii comisiei au fost instigați la un comportament discriminatoriu, fapt probat prin exprimările membrilor comisiei lansate pe rețelele de socializare, lăsate fără vreo apreciere de instanța de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 a fost expediată în adresa Violetei Gașițoi la 03 octombrie 2016 (f.d. 50, Vol. II) și recepționată de către recurentă la 16 octombrie 2016. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Gașițoi Violeta la 23 noiembrie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 07 decembrie 2016, în adresa intimatei Uniunea Avocaților și intervenienților accesorii Cazac Octavian și Popescu Dorin a fost expediată copia recursului declarat de către Gașițoi Violeta cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 16 ianuarie 2017, Uniunea Avocaților a depus referință, solicitând respingerea recursului, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 mai 2016, pe care le consideră legale și întemeiate, indicând că este neîntemeiat argumentul recurentei precum că 4 instanțele ierarhic inferioare urmau să admită acțiunea, în baza faptului că prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 deja a fost anulată hotărârea Comisiei Speciale din 22 septembrie 2016 contestată de către Gașițoi Violeta, deoarece temeiul anulării de către Consiliul Uniunii Avocaților a Hotărârii Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 22 septembrie 2015 este diferit de cel pe care se bazează în fapt și în drept acțiunea recurentei Violeta Gașițoi. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Violeta Gașițoi este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Violeta Gașițoi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. 5 Nu poate fi reținut argumentul recurentei Violeta Gașițoi precum că sânt totalmente eronate concluziile instanței de fond și instanței de apel privind respingerea integrală a acțiunii în situația în care prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 actele contestate au fost deja anulate, din următoarele considerente.

Prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 au fost respinse cerințele formulate de recurentă de a fi recunoscută nulă și discriminatorie Hotărârea Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din 22 septembrie 2015 și privind anularea Regulilor provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din 17 septembrie 2016. Prin hotărârea vizată, a fost admisă parțial cererea de revizuire a lui Ion Vîrlan înaintată în temeiul revocării prin Hotărârea Adunării Generale extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 a șase membri din Consiliul Uniunii Avocaților, anulată hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 26 iunie 2015 privind numirea Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat; anulată hotărârea Comisei Speciale privind alegerea membrilor Comisiei de licențiere din 22 septembrie 2015 privind alegerea și validarea rezultatelor alegerii membrilor Comisiei de licențiere, anunțat un nou concurs pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere și numită o Comisie Specială pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere.

În rest cererea de revizuire a lui Vîrlan Ion a fost respinsă. Astfel, temeiul anulării Hotărârii Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din 22 septembrie 2015 este diferit de cel pe care se bazează în fapt și în drept acțiunea recurentei-reclamante Violeta Gașițoi – discriminare pe criterii de opinie, afiliere și apartenență politică, vârstă și sex.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei Violeta Gașițoi precum că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, neținând cont de prevederile art. 19 alin. (2) al Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității în partea ce ține de obligațiunea pârâtului de a proba că faptele nu constituie discriminare, or potrivit alin. (1) al aceluiași articol, persoana care înaintează o acțiune în instanța de judecată trebuie să prezinte fapte care permit prezumția existenței unui fapt de discriminare, însă în la caz așa fapte nu au fost prezentate. Referitor la Regulile Provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat și exprimările membrilor comisiei lansate pe rețelele de socializare, instanțele de judecată ierarhic inferioare s- au pronunțat deja în modul corespunzător.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să 6 dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Violeta Gașițoi ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Violeta Gașițoi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 7