2ra-90/17 — anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral

2ra-90/17 — anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: L. Holevațcaia dosarul nr. 2ra-90/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Panov

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Violeta Gașițoi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Gașițoi împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii Cazac Octavian și

Popescu Dorin, cu privire la anularea actului juridic și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Gașițoi Violeta și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2016,

c o n s t a t ă

La 29 septembrie 2015, Gașițoi Violeta a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii Cazac

Octavian și Popescu Dorin, cu privire la anularea actului juridic și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că organizarea și desfășurarea

concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților

din Republica Moldova a dus la negarea egalității de șanse în exercitarea dreptului de a

fi ales.

Susține că, este avocată de profesie, deținătoarea licenței nr. 00296 din 23 mai

2008, cumulând o experiență în domeniu de 7 ani și 4 luni și dispunând de o reputație

ireproșabilă fiind formator la mai multe instruiri pentru avocați, premiata Organizației

Națiunilor Unite în domeniu drepturilor omului, fiindu-i apreciată excelența și

performanțele în apărarea victimelor abuzurilor asupra drepturilor omului și este

cunoscută datorită mai multor dosare câștigate la CtEDO. Nu a avut și nu are

sancționări disciplinare, penale și contravenționale.

Mai indică reclamanta că la 05 august 2015 Consiliul Uniunii Avocaților a

anunțat concurs pentru selectarea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de

avocat, acesta fiind publicat pe pagina web a Uniunii Avocaților și conținea lista

actelor pe care candidații trebuie să le depună, termen limită pentru depunerea acestora

fiind stabilită ziua de 07 septembrie 2015, ora 15.00.

1

Declară reclamanta că pe toata perioada depunerii actelor, candidații nu au fost

informați despre criteriile de eligibilitate în funcția de membru a comisiei de licențiere

a profesiei de avocat și nici de faptul că va fi o procedură separată, adoptată și aplicată

de Comisia specială, motiv pentru care s-a condus de prevederile Legii cu privire la

avocatură, și în special de prevederile art. 47 alin. (1) – (7) din Statutul profesiei de

avocat.

Invocă Gașițoi Violeta că, în ziua de 16 septembrie 2015 Consiliul Uniunii

Avocaților a anunțat desfășurarea concursului în zilele de 17 septembrie 2015 ora

12.00 și 22 septembrie 2015 ora 09.00, zile în care la fel nu a au fost publicate

criteriile de eligibilitate în funcția de membru al comisiei de licențiere a profesiei de

avocat și nici hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților de constituire a comisiei

speciale de alegere a membrilor comisiei indicate, aceasta din urmă a fost doar

menționată în știrea publicată pe pagina web a pârâtei în ziua de 26 iunie 2015, iar

hotărârea privind formarea comisiei speciale nu a fost făcută publică.

Menționează reclamanta că în seara zilei de 22 septembrie 2015, după cele două

ședințe ale comisiei speciale din 17 septembrie 2015 și 22 septembrie 2015, a fost

făcută publică hotărârea din 22 septembrie 2015 a comisiei speciale pentru alegerea

membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat, din care reiese că în

componența comisiei speciale au fost incluși toți membrii Consiliului Uniunii

Avocaților și președintele Uniunii Avocaților, dna Nina Lozan.

Afirmă reclamanta că nu este clar cum s-a făcut și tragerea la sorți, iar Popescu

Dorin, membru al comisiei speciale, a declarat în mesajul său public expediat în

rețeaua avocaților „Embassy Lawyers” din 24 septembrie 2015, ora 00. 27, că el și alți

membri ai comisiei speciale au plecat după votare și nu au votat vreun rezultat al

votării, nu a știut și nu a fost informat de către secretarul comisiei speciale că nu au

fost validate careva buletine, iar tragerea la sorți s-a efectuat nu de către persoanele

care au acumulat numărul egal de voturi, dar de către alte persoane.

Indică reclamanta Gașițoi Violeta că este ilegală prevederea din regulile

provizorii de a impune fiecărui membru al comisiei speciale numărul limită de voturi

în situația în care s-au înscris la concurs 39 de avocați și 13 profesori titulari de drept-

avocați, cu poziția sa fiind de acord însăși președintele comisiei speciale Rogac Mihail

care în mesajul său din 23 septembrie 2015, ora 12. 49 a explicat că votul deschis

exprimat prin radierea a unor nume din buletin poate fi considerat nevalabil doar

atunci când votantul nu este în drept să îl exprime, în rest chiar dacă îi votează pe toți

sau îi radiază pe toți din buletin acesta nu poate fi considerat „nevalabil”, iar votul

deschis exprimat pentru mai multe persoane din buletin, nu conduce la nevalabilitatea

buletinului, noțiunea de vot deschis și nevalabil fiind juridic incompatibile, iar comisia

nu are competență să interzică votantului de a radia și alte nume până la o anumită

limită de candidați sau până la înscrierea rezultatelor votului în procesul-verbal.

Mai susține reclamanta Gașițoi Violeta că comisia specială, compusă din toți

membrii Consiliului Uniunii Avocaților, a adoptat la 17 septembrie 2015 un document

intitulat „Reguli provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor

comisiei de licențiere a profesiei de avocat”, dar l-a făcut public abia la 25 septembrie

2015 pe pagina web a Uniunii Avocaților, iar aceste reguli stabilesc o procedură

străină modului legal de organizare a concursului descris și prevăzut în art. 43 din

Legea cu privire la avocatură și art. 47 al Statutului profesiei de avocat, în rezultat

reclamanta fiind lipsită de egalitatea de șanse în a fi aleasă în calitatea de membră a

2

comisiei de licențiere, pentru aceasta s-a condus de prevederile legale expuse în art. 43

din Legea cu privire la avocatură și art. 47 din Statutul profesiei de avocat, pe când

comisia specială s-a condus de propriile reguli și interese, ce contravin prevederilor

legale.

Invocă reclamanta că dreptul de a fi aleasă i-a fost încălcat prin modul în care a fost

formată comisia specială, prin procedura de organizare a concursului și prin însăși

regulile provizorii de concurs care contravin legislației în vigoare și sunt incriminatorii

față de cei care, în opinia lor subiectivă și motiv că nu aparțin și nici nu sunt afiliați

„Platformei Avocații pentru Avocați", sunt mai puțin de valoare pentru componența

comisiei de licențiere.

Declară reclamanta că hotărârea privind formarea comisiei speciale niciodată nu a

fost făcută publică, iar despre formarea comisiei speciale a aflat din știrea publicată pe

pagina web a Uniunii Avocaților la 26 iunie 2015 în care, printre altele, s-a menționat

despre formarea comisiei speciale. La acel moment reclamanta nu avea nici un dubiu

asupra legalității formării comisiei și nici asupra posibilelor nereguli ce țin de

organizarea concursului ce urma să aibă loc și făceau obiect al acestui litigiu.

Afirmă reclamanta Violeta Gașițoi că ulterior a constatat că nu toți membrii

comisiei speciale sunt integri și nu toți au reputație ireproșabilă, menționînd că

membrul comisiei speciale și al Consiliului Uniunii Avocaților Revenco E. este

condamnat penal pentru acte de corupție, Mancevschi Oleg, membru al comisiei

speciale și al Consiliului Uniunii Avocaților, are mai multe contravenții, conform

hotărîrilor judecătorești făcute publice.

De asemenea, reclamanta afirmă că majoritatea membrilor comisiei speciale erau

în conflict de interese cu candidații aleși la funcția de membru al comisiei de licențiere

și toți ei au organizat concursul și au decis asupra rezultatelor la întâlnirea neoficială

din Butuceni, care a avut loc la 18 septembrie 2015.

Indică reclamanta că pârâta a acționat ilegal și discriminator, lipsind-o de

egalitatea de șanse în exercitarea dreptului de a fi aleasă în comisia de licențiere și

drept urmare a acțiunilor ilegale și discriminatorii ale pârâtei a suferit un prejudiciu

moral, fiind nevoită să-și apere drepturile în instanța de judecată, suportând și

cheltuielile de judecată, acestea urmând a fi compensate în baza art. 90, 94 alin. (1), 96

CPC.

Solicită reclamanta Gașițoi Violeta recunoașterea ca fiind nule Regulile provizorii

de organizare a concursului pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a

profesiei de avocat, recunoașterea Hotărârii din 22 septembrie 2015 a Comisiei

Speciale pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de avocat ca fiind

nulă și discriminatorie după criterii de opinie, afiliere și apartenență politică, vârstă și

sex cu readucerea părților în situația anterioară încălcării dreptului la șanse egale în

exercitarea dreptului de a fi ales, interzicerea Uniunii Avocaților de a discrimina

avocații în exercitarea dreptului său de a fi ales în careva organe de autoadministrare

din cadrul Uniunii Avocaților și încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a

sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2016, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Gașițoi Violeta și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 mai 2016.

3

Atât prima instanță cât și instanța de apel și-au argumentat soluția făcând referire

la faptul că criteriile de selectare și votare a membrilor Comisiei de Licențiere

prevăzute în Regulile provizorii de organizare a concursului pentru alegerea membrilor

comisiei de licențiere a profesiei de avocat nu aveau un caracter obligatoriu, astfel, nu

au putut să influențeze în nici un mod alegerea candidaților, membrii Comisiei

Speciale fiind independenți în determinarea criteriilor și motivelor pentru care și-au

exprimat votul pentru anumiți candidați și nu l-au exprimat în privința altora, nefiind

limitați de lege în acest sens.

Concomitent, instanțele de judecată au constatat că toți candidații care au depus

cereri, 52 la număr, au fost plasați în condiții egale, deoarece la data limită de depunere

a cererilor aceștia au depus actele în condiții generale stabilite de Lege, iar ulterior

modalitatea de alegere a candidaților pentru atribuirea calității de membru al comisiei

de licențiere a ținut de voința fiecărui membru al comisiei speciale, fără ca în acest

mod să fie lezat vreun drept al apelantei.

La 23 noiembrie 2016, Violeta Gașițoi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 22 septembrie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai

2016 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Violeta Gașițoi a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

De asemenea a indicat că, concluziile instanței de fond și instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, întrucât prin hotărârea Consiliului Uniunii

Avocaților din 29 ianuarie 2016 actele contestate au fost deja anulate, însă instanțele

ierarhic inferioare au respins integral acțiunea prin care recurenta-reclamantă a solicitat

același lucru-recunoașterea nulității hotărârii din 22 septembrie 2015 ca fiind

discriminatorie.

Declară recurenta că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, neținând cont de prevederile art. 19 alin. (2) al Legii nr. 121/2012 cu

privire la asigurarea egalității în partea ce ține de obligațiunea pârâtului de a combate

prin probe și argumente prezumția de discriminare, iar prin adoptarea Regulilor

Provizorii de către Uniunea Avocaților membrii comisiei au fost instigați la un

comportament discriminatoriu, fapt probat prin exprimările membrilor comisiei lansate

pe rețelele de socializare, lăsate fără vreo apreciere de instanța de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 22

septembrie 2016 a fost expediată în adresa Violetei Gașițoi la 03 octombrie 2016 (f.d.

50, Vol. II) și recepționată de către recurentă la 16 octombrie 2016.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Gașițoi Violeta la 23

noiembrie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 07 decembrie 2016, în adresa intimatei Uniunea Avocaților și intervenienților

accesorii Cazac Octavian și Popescu Dorin a fost expediată copia recursului declarat

de către Gașițoi Violeta cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 16 ianuarie 2017, Uniunea Avocaților a depus referință, solicitând respingerea

recursului, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016 și

hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 mai 2016, pe care le consideră

legale și întemeiate, indicând că este neîntemeiat argumentul recurentei precum că

4

instanțele ierarhic inferioare urmau să admită acțiunea, în baza faptului că prin

hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 deja a fost anulată

hotărârea Comisiei Speciale din 22 septembrie 2016 contestată de către Gașițoi

Violeta, deoarece temeiul anulării de către Consiliul Uniunii Avocaților a Hotărârii

Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor comisiei de licențiere a profesiei de

avocat din 22 septembrie 2015 este diferit de cel pe care se bazează în fapt și în drept

acțiunea recurentei Violeta Gașițoi.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și

obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Violeta Gașițoi

este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Violeta Gașițoi nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

5

Nu poate fi reținut argumentul recurentei Violeta Gașițoi precum că sânt

totalmente eronate concluziile instanței de fond și instanței de apel privind respingerea

integrală a acțiunii în situația în care prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din

29 ianuarie 2016 actele contestate au fost deja anulate, din următoarele considerente.

Prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2016 au fost

respinse cerințele formulate de recurentă de a fi recunoscută nulă și discriminatorie

Hotărârea Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a

profesiei de avocat din 22 septembrie 2015 și privind anularea Regulilor provizorii de

organizare a concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei

de avocat din 17 septembrie 2016.

Prin hotărârea vizată, a fost admisă parțial cererea de revizuire a lui Ion Vîrlan

înaintată în temeiul revocării prin Hotărârea Adunării Generale extraordinare a

Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 a șase membri din Consiliul Uniunii

Avocaților, anulată hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 26 iunie 2015 privind

numirea Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat; anulată hotărârea Comisei Speciale privind alegerea membrilor

Comisiei de licențiere din 22 septembrie 2015 privind alegerea și validarea rezultatelor

alegerii membrilor Comisiei de licențiere, anunțat un nou concurs pentru alegerea

membrilor Comisiei de licențiere și numită o Comisie Specială pentru alegerea

membrilor Comisiei de licențiere. În rest cererea de revizuire a lui Vîrlan Ion a fost

respinsă.

Astfel, temeiul anulării Hotărârii Comisiei Speciale pentru alegerea membrilor

Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din 22 septembrie 2015 este diferit de cel

pe care se bazează în fapt și în drept acțiunea recurentei-reclamante Violeta Gașițoi –

discriminare pe criterii de opinie, afiliere și apartenență politică, vârstă și sex.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei Violeta Gașițoi precum că

instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, neținând

cont de prevederile art. 19 alin. (2) al Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea

egalității în partea ce ține de obligațiunea pârâtului de a proba că faptele nu constituie

discriminare, or potrivit alin. (1) al aceluiași articol, persoana care înaintează o acțiune

în instanța de judecată trebuie să prezinte fapte care permit prezumția existenței unui

fapt de discriminare, însă în la caz așa fapte nu au fost prezentate.

Referitor la Regulile Provizorii de organizare a concursului pentru alegerea

membrilor Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat și exprimările membrilor

comisiei lansate pe rețelele de socializare, instanțele de judecată ierarhic inferioare s-

au pronunțat deja în modul corespunzător.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

6

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,

asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul

corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Violeta Gașițoi

ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Violeta Gașițoi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

7