2ra-168/17 — repararea prejudiciului cauzat prin vatamarea integritatii corporale si a daunei materiale cauzate prin contraventie

Prima instanță: A. Mocanu 2ra–168/17 Instanța de apel: L. Bulgac, L. Popova, A. Pahopol Î N C H E I E R E 01 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Șlepac Sanda, reprezentată de avocata Doina Ioana Străisteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Sandei Șlepac către Aduc Valeriu privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale și a daunei materiale cauzate prin contravenție, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016, prin care a fost admis în parte apelul Sandei Șlepac și modificată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 10 martie 2016, prin majorarea cuantumului despăgubirilor morale, c o n s t a t ă: La 11.11.2015, Sanda Șlepac, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Aduc Valeriu, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității corporale, cât și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 27.07.2015, în jurul orelor 02:10 - 02:20, se afla în vizită la o prietenă - Cebanevici Tatiana. Aflându-se în ograda acesteia, a intrat pârâtul cu feciorul său, Aduc Petru, și încă patru bărbați cu vârsta cuprinsă între 21 -27 d e ani, unde pârâtul adresându-se la ea cu cuvinte injurioase a început să o bată. La fel, și persoanele, venite împreună cu pârâtul, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii peste cap. Prietenul reclamantei a intervenit imediat în apărarea acesteia, însă a fost lovit și el. Reușind să scape cu fuga, ea și prietenul ei, s-au urcat în automobil să plece, iar pârâtul cu ceilalți bărbați aruncau cu pietre în mașină. Ca urmare, pe faptul dat, s-a adresat la poliție și prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 113142 din 31.07.2015, pârâtul a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu amendă în mărime de 500 de lei.

Procesul-verbal și decizia de sancționare nu a fost contestată de pârâtul Aduc Valeriu. În legătură cu cele indicate, solicită obligarea pârâtului la plata prejudiciului moral în cuantum de 30000 de lei, cât și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 10 martie 2016, acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Aduc Valeriu, în beneficiul Sandei Șlepac, a sumei de 2000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 4000 de lei - cheltuieli pentru asistență juridică și a sumei de 500 de lei - cu titlu de cheltuieli pentru transport. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016, a fost admis în parte apelul declarat de Șlepac Sanda, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu, modificată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 10 martie 2016, cu majorarea sumei de la 2000 de lei la 5000 de lei.

La 24.11.2016, Șlepac Sanda, reprezentată de avocata Doina Ioana Străisteanu, a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 10 martie 2016 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a actelor recurate și pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral acțiunea Sandei Șlepac. În motivarea recursului, recurenta a indicat că, la caz, este prezentă violența bazată pe ură și prejudecată față de persoanele transgender, însă reieșind din faptele cazului, instanțele de judecată, nu au dat o apreciere complexă probelor ce se regăsesc la dosar.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul Sandei Șlepac, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs a Sandei Șlepac, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sanda Șlepac, prin intermediul avocatului Doina Ioana Străisteanu.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru Maria Ghervas